Cercetătorii constată că trădarea nu face neapărat pe cineva mai puțin demn de încredere dacă există și beneficii

Cercetătorii constată că trădarea nu face neapărat pe cineva mai puțin demn de încredere dacă există și beneficii

©

Autor:

Cercetătorii constată că trădarea nu face neapărat pe cineva mai puțin demn de încredere dacă există și beneficii
Cercetătorii de la UCLA È™i Oklahoma State University au investigat modul în care oamenii judecă încrederea într-o persoană care a trădat pe altcineva. În mod obiÈ™nuit, ne-am aÈ™tepta ca trecutul de „trădător” să scadă substanÈ›ial nivelul de încredere, însă autorii studiului au suspectat că lucrurile nu sunt atât de simple atunci când propria noastră persoană are de câÈ™tigat din gestul de infidelitate sau trădare al celuilalt.
Studiul, desfășurat pe un eÈ™antion de 1.718 adulÈ›i din Statele Unite, a constat în mai multe experimente care au explorat modul în care participanÈ›ii îÈ™i formează percepÈ›ii despre „încredere”. ParticipanÈ›ilor li s-au prezentat scenarii variate - de la prietenii È™i infidelitate romantică, până la parteneriate de lucru È™i relaÈ›ii internaÈ›ionale. În fiecare scenariu, unul dintre personaje putea fie să nu trădeze deloc, fie să trădeze o terță persoană în beneficiul participantului, fie să-l trădeze direct pe participant. După citirea scenariilor, participanÈ›ii au fost întrebaÈ›i câtă încredere au în „trădător” - de pildă, dacă i-ar împărtăși un secret sau ar conta pe loialitatea acestuia.

Rezultate și interpretări

AÈ™a cum era de aÈ™teptat, datele au arătat că, în general, oamenii îi consideră pe trădători mai puÈ›in de încredere decât pe cei care nu au trădat niciodată. TotuÈ™i, atunci când trădarea a adus un avantaj direct participantului, acesta nu a scăzut semnificativ evaluarea de încredere. Cu alte cuvinte, a contat mult direcÈ›ia în care a fost îndreptată trădarea: dacă „victima” a fost cineva din afara relaÈ›iei cu participantul È™i acÈ›iunea a fost în beneficiul participantului, subiectul a păstrat un grad înalt de încredere. Acest tipar a fost observat în mod consistent atât în scenariile privind prieteniile, cât È™i în cele care au implicat relaÈ›ii romantice È™i profesionale.

Concluzii

Aceste rezultate sugerează că, dincolo de normele morale legate de loialitate, mintea umană ia în calcul È™i posibilele avantaje personale atunci când evaluează încrederea. Nu doar reputaÈ›ia globală a unei persoane pentru „trădare” contează, ci È™i efectul concret pe care acea trădare îl are asupra noastră. Studiul, publicat în Evolution and Human Behavior È™i finanÈ›at de National Science Foundation, indică faptul că, dacă cineva ne furnizează beneficii, putem considera acea persoană demnă de încredere chiar È™i când ea i-a înÈ™elat sau trădat pe alÈ›ii. Astfel, deÈ™i ne place să credem că evaluările noastre se ghidează doar după integritatea È™i comportamentul general al celuilalt, interesul personal poate juca un rol subtil, dar important, în dinamica încrederii.

sursa: EurekAlert

Data actualizare: 10-01-2025 | creare: 10-01-2025 | Vizite: 237
Bibliografie
Researchers find betrayal doesn’t necessarily make someone less trustworthy if we benefit, link: https://www.eurekalert.org/news-releases/1070055

Image by MOeinium on Pixabay
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • RelaÈ›ia dintre copil È™i părinte, inclusiv încrederea interpersonală, influenÈ›ează comportamentul copilului în adolescență
  • Creierul, încrederea È™i minciuna: Cum influenÈ›ează prietenia percepÈ›ia adevărului
  • ÃŽncrederea medicilor de familie în pacienÈ›i: dinamica unei relaÈ›ii terapeutice esenÈ›iale
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum