Boli ce pot fi luate de la piscină

Piscinele publice, împreună cu alte facilități în care se poate înota sau în care se intră în contact direct cu apa, precum căzile cu hidromasaj sau parcurile acvatice, prezintă o serie de riscuri pentru sănătatea umană. Multiple afecțiuni de natură infecțioasă, precum conjunctivita, otita sau infecțiile cutanate, pot fi determinate de contactul direct cu apa contaminată sau cu substanțele chimice utilizate pentru curățarea apei din piscinele publice. Pe lista de boli ce pot fi luate de la piscină sunt incluse o mare varietate de infecții, inclusiv gastrointestinale, respiratorii, oculare, neurologice, cât și infecții ale pielii, urechilor sau plăgilor deschise. (1, 2)

Diareea infecțioasă

Considerată cea mai frecventă afecțiune cauzată de expunerea la apa contaminată din piscină, diareea infecțioasă este de cele mai multe ori o problemă temporară, care nu pune în pericol sănătatea și care tinde să se remită în decurs de câteva zile, fără a fi necesar un tratament. În unele cazuri, însă, de exemplu în urma contractării unui parazit din specia cryptosporidium, simptomele de diaree pot fi persistente și intense. Simultan, unii oameni pot prezenta crampe abdominale, greață, vărsături, febră scăzută și pierderea poftei de mâncare. (1, 4, 5)

În cazul unei infecții cu cryptosporidium, adulții sănătoși ar trebui să se recupereze fără tratament în decurs de una sau două săptămâni. În cazul copiilor, al persoanelor vârstnice și al celor cu un sistem imunitar slăbit, simptomele pot dura mai mult de trei săptămâni. În unele cazuri, pe fondul unui consum insuficient de lichide, infecția cu cryptosporidium poate duce la deshidratare, cu urmări potențial severe. (3, 5)

Diareea acută infecțioasă determinată de utilizarea piscinei poate fi prevenită prin evitarea înghițirii apei, spălarea pe corp înainte și după pătrunderea în piscină și prin igienizarea mâinilor după contactul acestora cu apa din piscină, înainte de a mânca sau de a duce mâna la gură. (1, 3, 5)

Otita înotătorului

Cunoscută în termeni medicali sub denumirea de otită externă, afecțiunea este cauzată de infecția canalului urechii externe cu diferite bacterii, cel mai frecvent cu bacterii Pseudomonas aeruginosa. Infecția este facilitată de un mediu umed, format în urma pătrunderii apei în urechi. Otită externă nu poate fi transmisă, iar principala metodă de prevenție constă în utilizarea unor protecții pentru urechi, precum a unor dopuri, care să nu permită pătrunderea apei în ureche. (6, 7, 8)

Infecții respiratorii

Deși rare, infecțiile respiratorii pot fi asociate cu înotul în apa de la piscină sau cu utilizarea căzilor de hidromasaj. În SUA, germenul Legionella este unul dintre agenții patogeni cel mai frecvent transmis prin contactul cu apa contaminată. Pentru a evita riscul de apariție a unor infecții severe, persoanele cu riscuri crescute de a dezvolta complicații, precum persoanele vârstnice, persoanele cu afecțiuni pulmonare preexistente și persoanele imunocompromise ar trebui să evite vizitele la piscine despre care nu există suficiente informații cu privire la siguranță. (1, 9, 10)

Bacteriile din genul Legionella produc o boală infecțioasă numită legioneloză (sau „boala legionarilor”) care poate evolua către o formă severă de pneumonie. Bacteriile sunt întâlnite în apă sau aerul umed (vapori), cel mai frecvent în piscine neigienizate, jaccuzi sau în saună. În mod normal, clorinarea apei ucide bacteriile Legionella, însă o temperatură crescută a apei scade semnificativ eficiența dezinfectantului. (10, 11)

Infecții cutanate

Contactul pielii cu apa contaminată sau care a fost igienizată prin clorinare poate duce la apariția sau la agravarea unor condiții cutanate. Dacă apa contaminată rămâne pe pielea cuiva pentru o perioadă lungă de timp, consecințele pot fi observate ulterior cu ochiul liber. Majoritatea afecțiunilor cutanate infecțioase se manifestă prin erupții cutanate și mâncărimi, simptome care tind să se amelioreze de la sine fără tratament, în decurs de câteva zile. Foliculita cauzată de bacteriile Pseudomonas aeruginosa reprezintă cea mai comună afecțiune cutanată de natură infecțioasă care poate fi dezvoltată ca urmare a utilizării piscinelor sau căzilor de hidromasaj. (12, 13)

Infecții vaginale

Purtarea pe o perioadă lungă de timp a unui costum de baie umed, cât și expunerea la apa clorinată determină modificarea florei vaginale și apariția unui dezechilibru între cantitatea de microorganisme benefice și dăunătoare. Multiplicarea unei categorii de ciuperci (candida albicans) va provoca o „infecție vaginală cu drojdie”, condiție cunoscută și sub denumirea de candidoză vaginală. Riscul de a dezvolta candidoză poate fi redus prin evitarea lenjeriei care restricționează fluxul de aer și prin schimbarea hainelor umede cât mai repede posibil. (14, 15)

Afecțiuni oculare

O serie de boli oculare sunt direct legate de contactul omului cu apa din piscină și pot apărea prin mecanisme toxice, inflamatorii, alergice sau infecțioase. Cauzele neinfecțioase ale bolilor oculare includ utilizarea unor substanțe chimice pentru curățarea piscinelor și leziunile legate de sporturile nautice. În mod similar, o serie de organisme infecțioase care cauzează boli oculare sunt transmise prin apă. Conjunctivita, determinată fie de o infecție bacteriană, fie de o reacție alergică la clor, reprezintă cea mai comună afecțiune determinată de înotul în apa contaminată. (16, 17, 18)