Foliculita

Foliculul pilos este un organ minuscul al pielii, în care crește și se dezvoltă firul de păr. Foliculita reprezintă inflamația acestei structuri și poate fi de cauză infecțioasă, mecanică sau chimică.

În momentul de debut al procesului inflamator zona devine eritematoasă și poate fi ușor dureroasă sau pruriginoasă. Treptat apare o denivelare pustulară ce circumscrie firul de păr, în care se colectează celulele și fluidul specifice inflamației, apoi puroiul.

Cauza cea mai frecventă a foliculitelor este infecția cu Stafilococ auriu – o bacterie ce populează tegumentele și poate deveni agresivă dacă se produce lezarea pielii.

Formele ușoare de foliculita nu necesită tratament special, fiind necesară doar respectarea normelor de igienă pentru a preîntâmpina suprainfectarea și diseminarea. În forme mai grave, se impune utillizarea unor creme sau soluții antiseptice sau antimicrobiene, administrarea orală de antibiotice, conform indicațiilor medicului. Poate fi necesar și tratamentul chirurgical, ce constă în incizia și drenarea supurației, în scopul prevenirii unor complicații grave ca abcesul, sepsisul, tromboza de sinus cavernos, etc. [1], [2]

Cauzele și factorii de risc

• Infecții bacteriene, fungice, virale;
• Iritația chimică;
• Purtarea de haine strâmte poate provoca o iritație mecanică pielii ce se poate infecta, ulterior; [4]
• Transpirația excesivă; [3], [ 4]
• Anumite medicamente ca antibioticele administrate timp îndelungat sau corticoizii aplicați local. [4]
• Persoanele cu imunitatea compromisă (bolnavii de diabet, leucemii, cancere, HIV, cei care au suferit transplant de organe etc.) precum și cele care au și alte boli de piele (acnee, dermatită) sunt mai predispuse la apariția foliculitelor. [3]
• Traumatizarea pielii (de exemplu, prin bărbierit sau epilare) sau după intervenții chirurgicale.
• Băile în cada cu hidromasaj sau piscină încălzită pot fi o sursă de infecție. [4]

Clasificarea foliculitelor

Foliculita este o inflamație a foliculului pilos și constituie frecvent elementul sau stadiul de evoluție al unor boli de piele. În funcție de gradul de afectare al foliculului, se disting două categorii de inflamații: cele superficiale (parțiale) și cele profunde, care implică în totalitate sacul pilos. [1]

Foliculitele superficiale

Acestea se manifestă prin apariția de leziuni cutanate în care procesul inflamator interesează porțiunea superioară a foliculului pilos. Clinic, aceste forme de foliculită se manifestă prin apariția unor pustule și papule mici care circumscriu firul de păr (firul nu este întotdeauna vizibil). Leziunile au o bază eritematoasă și apar de cele mai multe ori pe față, axilă, scalp și în zona inghinală. Pot cauza prurit (mâncărime) sau o ușoară sensibilitate locală. [3], [4]

A. Foliculita stafilococică

• cea mai frecventă formă de foliculitită, indusă de infecția cu Stafilococ auriu;
• se poate localiza pe orice arie cutanată pe care există foliculi piloși, dar mai frecvent în zona de tranziție spre scalp și pe membre; [4], [1], [2]
• se manifestă prin apariția de pustule reliefate de culoare gălbuie ce se remit in aproximativ o săptămână;
• leziunile se pot croniciza sau pot evolua într-o formă de foliculită profundă (furuncul, sicoză). [2]

Diagnostic diferențial:

• Miliaria pustuloasă
• Impetigo [2]

Tratament:

• determinarea și eliminarea factorului ce a cauzat apariția foliculitei;
• în formele ușoare, este suficientă aplicarea locală a unui antiseptic;
• în cazurile mai severe, se recomandă tratamentul local și/sau sistemic cu antibiotice;
• în caz de cronicizare, tratamentul constă în aplicarea zilnică de clorură de aluminiu hexahidrată de 6,25% în alcool etilic anhidru. [2]

B. Pseudofoliculita

• interesează mai ales barba bărbaților, dar poate apare și la femei în zonele piloase;[2]
• este cauzată de creșterea anormală, în direcție inversă a firelor de păr sau datorită imposibilității acestora de a penetra pielea, după bărbierit sau epilare;
• este mai frecventă la persoanele cu păr creț și la populația afro-americană;
• se manifestă prin apariția de papule și pustule ce pot lăsa cicatrici sau hiperpigmentări, în aria bărbierită;
• etiologia inflamației este una mecanică, dată de reacția de corp străin;

Diagnostic diferențial:

• acnee
• foliculita profundă

Tratament:

• renunțarea la bărbierit pentru minim 4 sâptămâni, pentru a permite creșterea părului și diminuarea fenomenelor inflamatorii;
• curățarea pielii cu un burete abraziv poate facilita eruperea firului de păr blocat la suprafața pielii;
• revizuirea tehnicii de ras și a dispozitivelor utilizate, astfel încât firele de păr, după bărbierit, sa aibă lungimea de 1 mm. [1], [2]

C. Keratoza pilară

• Se observă existența unor pustule de dimensiuni mici, de obicei în partea superioară a brațelor sau pe fața anterioară a coapselor;
• Deși etiologia erupțiilor nu este una infecțioasă, în caz de suprainfectare pot fi necesare tratamente cu antibiotice. [1]

D. Infecții fungice superficiale

E. Candidoza cutanată

F. Acneea vulgară

G. Acneea indusă chimic sau mecanic

H. Acneea indusă de tratamente topice cu steroizi [1]

Foliculite profunde

În foliculitele profunde inflamația se extinde în profunzimea foliculului și devine supurantă. Se manifestă prin pustulă sau nodul roșu, dureros, fiind posibile vindecări cicatriceale.

A. Furunculul

• reprezintă o inflamație supurată a foliculului pilos, cauzată de infecția cu Stafilococ auriu, consecutiv căreia se produce necroza sacului folicular; [2]
• apare mai frecvent la adolescenți și tineri;
• zonele implicate: pielea feței, umerilor, spatelui, gâtului, regiunii ano-genitale și a feselor; [2]
• Inițial se poate percepe un nodul inflamat, eritematos și dur care crește treptat în dimensiuni, provocând prurit. Zona este dureroasă și în câteva zile se transformă în pustulă. Fenomenele inflamatorii și durerea cedează pe măsură ce conținutul necrotic este evacuat, iar întregul proces poate dura chiar și 3 săptămâni. În lipsa tratamentului chirurgical, vindecarea cicatricială poate ridica probleme de estetică; [1], [2]
• apare ca leziune unică sau multiplă grupată (carbuncul) sau dispersată (furunculoza);
• sunt posibile recurențele și diseminarea infecției în alte zone ale corpului, dacă nu se respectă normele de prevenire a infecției.

Complicații posibile:

• septicemie, piemie;
• tromboza de sinus cavernos dacă inflamația e localizată pe tegumentele feței.

Diagnostic diferențial:

• Acneea
• Ruptura de chist epidermoid
• Furunculoza
• Hidradenita supurativă etc [1]

Tratament:

• se recomanda aplicarea de pansamente călduțe în zona afectată;
• incizia chirurgicală și drenajul colecției supurate, sub anestezie locală;
• administrarea unui antibiotic penicilinazo-rezistent (ex. Augmentin) pe cale orală;
• aplicarea locală de preparate antimicrobiene. [1], [2]

Prevenirea

• Se recomandă înlocuirea gelului de duș cu un săpun antiseptic ce va fi folosit zilnic, pe parcursul a 1-3 săptămâni pentru curățarea întregului corp.
• Utilizați aparatele de ras doar după ce au fost bine curățate;
• Prosoapul, buretele de baie trebuie schimbate zilnic;
• Nu purtați haine prea strâmte sau haine străine;
• Evitați scobitul în nas, dacă aveți acest obicei (stafilococii populează nările). [1]

B. Carbunculul

• este cauzat de infectarea unui grup de foliculi piloși cu Stafilococ auriu sau alte bacterii;
• apare mai frecvent la barbați, zonele cu cea mai mare predispoziție fiind ceafa și spatele. Printre factorii de risc se numără imunosupresia, diabetul și existența dermatozelor;
• se prezintă sub forma unui nodul subcutanat, care crește rapid în dimensiuni, de la câțiva mm la 4-5 cm. Tegumentul interesat este eritematos, iar zona centrală devine alb-gălbuie datorită acumulării de puroi. Nodulul este dureros și poate cauza febră, alterarea stării generale, oboseală.
• carbunculul este contagios și se poate transmite de la o persoană la alta, dar și de la o regiune la alta, dacă nu se respectă regulile de igienă; [2], [5]

Tratament:

• Carbuncul se vindecă de la sine în maximum două săptămâni. Aplicarea de comprese călduțe local facilitează colectarea puroiului și grăbește vindecarea. Este absolut contraindicată stoarcerea conținutului pentru că pe această cale se produce diseminarea infecției.
• Trebuie să vă adresați obligatoriu medicului în următoarele situații:
• Dacă fenomenele inflamatorii nu se ameliorează în decurs de două săptămâni;
• Dacă nodulul este localizat pe față sau la nivelul coloanei vertebrale;
• Dacă se mai asociază și febra sau alte simptome generale;
• Dacă infecția recidivează. [5]

C. Sicoza barbei

• este o foliculită cauzată de stafilococi sau ciuperci dermatofite (bărbieritul este mai dificil în infecțiile de origine bacteriană și mai ușor în cele cu dermatofiți).
• apare la bărbații care au început să se bărbierească;
• debutează prin apariția unor pustule mici la nivelul buzei superioare, care se extind rapid în aria bărbierită și/sau a gâtului.
• severitatea sicozei este variabilă de la un caz la altul, uneori pot rămâne cicatrici după vindecare.
• boala se poate croniciza, leziunile ocupând un teritoriu limitat (de exemplu, gâtul). [1]

Tratament: aplicarea locală a unui preparat ce conține antibiotic (Bactroban), iar în cazurile mai severe se recomandă și administrarea orală a unui antibiotic (Cefalexin, ) până la dispariția leziunilor sau maxim pentru 14 zile. Dacă sicoza recidivează, se repetă tratamentul. [1], [4]

D. Foliculita cu Pseudomonas (foliculita de jacuzzi, foliculita costumului de baie)

• este o infecție cu gram-negativi;
• apare sub forma unor papule și pustule cu baza foliculară eritematoasă, la 8-48 ore după contactul cu apa infectată;
• în zonele acoperite de costumul de baie apar în număr mai mare (contactul cu apa contaminată este prelungit);[4]
• infecția cutanată poate fi însoțită și de alterarea stării generale, febră, durere de cap, fenomene gastrointestinale. [3]

E. Foliculita eozinofilică

• deși nu este cunoscut agentul etiologic al acestei inflamații, se presupune că ar fi cauzat de o ciupercă;
• este comună la persoanele cu HIV;
• frecvent se vindecă lăsând pete de hiperpigmentare;
• apare pe față, brațe sau spate;