Buprenorfina aduce cele mai importante beneficii clinice și economice pentru mame și nou-născuți

În ultimele două decenii, numărul deceselor legate de consumul de substanțe în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă s-a dublat, iar în prezent, supradozele reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate maternă în Statele Unite. În unele state, aceasta este chiar principala cauză de deces.
Un nou studiu publicat în JAMA Pediatrics aduce date esențiale despre modul în care diferitele opțiuni terapeutice pentru tulburarea de uz opioide influențează sănătatea pe termen scurt și lung a mamelor și copiilor lor, precum și impactul economic asupra sistemelor de sănătate.

Deși tratamentele cu buprenorfină și metadonă sunt deja standarde în îngrijirea femeilor gravide cu tulburare de uz opioide, datele comparative privind eficiența lor pe termen lung pentru mamă și copil, precum și implicațiile economice, erau limitate. Studiul actual reprezintă una dintre primele analize care utilizează modelare matematică avansată pentru a simula traiectorii de viață ale mamelor și copiilor în funcție de tratamentul ales în timpul sarcinii.

Despre studiu

Cercetarea a fost condusă de Ashley Leech, PhD (Vanderbilt University Medical Center) și Stephen Patrick, MD, MPH (Emory University) și a utilizat un model stocastic de simulare pe evenimente discrete pentru a estima rezultatele clinice și costurile pe întreaga durată de viață pentru o cohortă ipotetică de 100.000 de femei gravide cu tulburare de uz opioide și copiii acestora.

Metodologie

• Simulări efectuate pe 100.000 de femei gravide cu vârsta medie de 29 de ani.
• Evaluarea a inclus expuneri la: buprenorfină (cu/ fără naloxonă), metadonă, naltrexonă (orală și injectabilă), sevraj medical asistat cu și fără componentă comportamentală intensivă.
• Scenarii adiacente au modelat cazuri în care tratamentul a fost inițiat înainte de sarcină și continuat ulterior.

Indicatori evaluați

• Revenirea la consumul de opioide ilicite
• Supradoze fatale și non-fatale
• Naștere prematură și greutate mică la naștere
• Sindrom de sevraj neonatal opioid (NOWS)
• Deces infantil în primul an de viață
• Costuri totale și câștiguri ajustate în funcție de calitatea vieții (QALY)

Rezultate

Rezultatele studiului arată că buprenorfina depășește toate celelalte strategii terapeutice în majoritatea scenariilor testate, atât în termeni de rezultate de sănătate, cât și de economii de costuri.

Rezultate pentru modelul mamă–copil (durată de viață)

• Buprenorfina a oferit un câștig mediu de 0,262 QALY per persoană, echivalent cu 20.960 QALY pentru 80.000 de dyade mamă-copil acoperite de Medicaid.
• Economii medii de 21.512 dolari per persoană, totalizând 1,72 miliarde dolari.

Comparativ cu naltrexona

• Buprenorfina a oferit între 0,228 – 0,229 QALY per persoană, echivalent cu până la 18.320 QALY.
• Economii de costuri per persoană între 25.316 – 46.437 dolari.
• Economii totale între 2,03 – 3,71 miliarde dolari, în funcție de forma de naltrexonă utilizată (orală sau injectabilă).

Concluzii clinice importante

• Nașterea prematură și greutatea mică la naștere au avut un impact mai mare asupra sănătății pe termen lung decât sindromul NOWS.
• Buprenorfina a fost asociată cu o reducere semnificativă a acestor riscuri, chiar dacă a fost corelată cu o incidență mai mare a sindromului de sevraj neonatal.

Implicații pentru politicile de sănătate

Studiul arată că buprenorfina este nu doar eficientă, ci și rentabilă, generând economii considerabile pentru Medicaid – cel mai mare plătitor de servicii pentru gravide și persoane cu tulburări de uz de substanțe. Se estimează că tratamentul unei cohorte de gravide în acest an ar putea reduce costurile aferente îngrijirii infantile cu până la 4 miliarde de dolari.

Autorii subliniază, totuși, importanța individualizării tratamentului. Deși buprenorfina a produs cele mai bune rezultate în majoritatea scenariilor, metadona rămâne o opțiune viabilă pentru anumite paciente, fiind mai ușor de inițiat și menținut în unele cazuri.

Recomandări

• Eliminarea barierelor de acces la buprenorfină în timpul sarcinii, inclusiv restricțiile nejustificate din partea Medicaid.
• Monitorizarea și ajustarea dozelor de buprenorfină în funcție de trimestrele sarcinii, având în vedere necesarul crescut.
• Implementarea unei îngrijiri centrate pe pacientă, cu opțiuni terapeutice adaptate preferințelor și nevoilor individuale.

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide în favoarea buprenorfinei ca tratament optim pentru femeile însărcinate cu tulburare de uz opioide, atât din punct de vedere al sănătății materne și infantile, cât și din perspectivă economică. Politicile de sănătate ar trebui să prioritizeze accesul la buprenorfină și să susțină tratamentele personalizate care pot îmbunătăți rezultatele pe termen lung pentru două generații – mame și copii.