Cafeaua filtrată și controlul glicemic: dovezi genetice care leagă modul de preparare de microbiomul intestinal și metabolism

Un studiu realizat pe baze genetice extinse și publicat în npj Science of Food în 2025 analizează modul în care tipul de cafea consumat influențează controlul glicemiei, evidențiind că prepararea filtrată – și nu cofeina în sine – are un rol protector. Cercetarea arată că acest efect este parțial mediat de microbiomul intestinal, în special prin creșterea abundenței bacteriei Veillonella, cu impact favorabil asupra nivelurilor de hemoglobină glicată.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă o criză globală, estimările sugerând că numărul persoanelor afectate va depăși 643 de milioane până în anul 2030. Hemoglobina glicată este un marker esențial pentru monitorizarea controlului glicemic pe termen lung, reflectând media glicemiei din ultimele 8–12 săptămâni. În acest context, alimentația este o componentă majoră a intervențiilor comportamentale, însă rolul cafelei rămâne controversat.

Studiile observaționale au sugerat o asociere inversă între consumul de cafea și riscul de diabet, însă rezultatele intervențiilor clinice privind cofeina și sensibilitatea la insulină sunt inconsecvente. O explicație importantă ar putea fi diversitatea modurilor de preparare și consum: cafea filtrată versus instant, cu sau fără lapte, îndulcită sau neîndulcită. În plus, interesul științific s-a mutat asupra microbiomului intestinal, în special asupra bacteriilor producătoare de propionat – un acid gras cu lanț scurt implicat în îmbunătățirea sensibilității la insulină.

Studiul actual abordează tocmai această interacțiune dintre genetica obiceiurilor de consum, microbiom intestinal și metabolismul glucidic, oferind o perspectivă mecanistică asupra modului în care prepararea cafelei poate influența sănătatea metabolică.

Despre studiu

Design genetic și surse de date

Cercetătorii au utilizat tehnica de randomizare mendeliană, un instrument genetic care permite estimarea relațiilor cauzale între expuneri și rezultate, reducând riscul de confuzie și cauzalitate inversă. Datele au provenit din:

• UK Biobank – aproximativ 500.000 de participanți europeni, incluzând seturi de date despre preferințele pentru cafea și nivelurile HbA1c;
• Consorțiul MiBioGen – peste 18.000 de participanți, oferind informații genetice despre microbiomul intestinal.

Au fost analizate șase tipuri de consum de cafea: cafea filtrată, cafea cofeinizată, cafea cu lapte, cafea cu zahăr, cu îndulcitori artificiali și cafea solubilă cu lapte. Cercetarea a urmărit patru genuri de bacterii producătoare de propionat: Akkermansia, Bifidobacterium, Parabacteroides și Veillonella.

Metodele analitice au inclus modelarea inverse variance weighted și analize de mediere pentru a determina dacă efectele cafelei asupra glicemiei sunt transmise prin modificări microbiene.

Rezultate

Cafeaua filtrată – singurul tip asociat cu un beneficiu glicemic

Dintre toate tipurile analizate, doar cafeaua filtrată neîndulcită a prezentat o asociere cauzală cu scăderea nivelurilor de hemoglobină glicată:

• Raport de șanse = 0,97 (interval de încredere 95%: 0,94–0,99, P = 0,04) – efect protector modest, dar semnificativ.

În schimb, cafeaua cu lapte, zahăr, îndulcitori sau cea instant nu a fost asociată cu niciun beneficiu metabolic.

Microbiomul intestinal ca mediator

Toate cele patru genuri bacteriene producătoare de propionat s-au asociat cu niveluri mai mici de HbA1c (P < 0,05), dar descoperirea centrală a studiului este rolul bacteriei Veillonella:

• consumul genetic de cafea filtrată a fost asociat cu o abundență crescută de Veillonella (P < 0,01);
• Veillonella a fost, la rândul ei, asociată cu scăderea HbA1c (P < 0,01).

Analiza de mediere a arătat că 43,33% din efectul benefic al cafelei filtrate asupra controlului glicemic este explicat de acest microorganism.

Un rezultat suplimentar important: zahărul a prezentat o asociere negativă marginal semnificativă cu Veillonella (P = 0,05), sugerând că îndulcirea cafelei poate anula beneficiile metabolice.

De ce filtrarea contează?

Filtrarea poate modifica balanța compușilor bioactivi ai cafelei. Spre deosebire de metodele nefiltrate, filtrarea:

• îndepărtează diterpene precum cafestolul, care cresc colesterolul;
• păstrează compușii polifenolici și acizii clorogenici, cunoscuți pentru efectele antioxidante și antiinflamatoare;
• creează un microambient favorabil bacteriilor producătoare de propionat, precum Veillonella.

Aceste mecanisme sunt plauzibile, dar nu complet demonstrate experimental, reprezentând direcții de cercetare viitoare.

Interpretare și implicații

Studiul furnizează dovezi genetice robuste pentru o axă „cafea – microbiom intestinal – metabolism”, subliniind că nu doar consumul de cafea, ci și modul de preparare influențează sănătatea metabolică. Efectul protector al cafelei filtrate este modest, însă relevant la nivel populațional.

Pentru practica nutrițională, autorii sugerează prioritizarea cafelei filtrate neîndulcite ca o măsură simplă și potențial utilă pentru ameliorarea controlului glicemic.

Totuși, generalizabilitatea este limitată de faptul că datele provin exclusiv din populații europene. Sunt necesare studii în cohorte etnic diverse și investigații experimentale pentru a demonstra mecanismele microbiomului.