Ce rol are măseaua de minte?

Măselele de minte sunt ultimii molari de pe arcadele dentare (patru molari de minte în total), dinți care apar, de regulă, în intervalul de vârsta 17-25 de ani. La unele persoane molarii de minte nu se mai dezvoltă deloc (fiind absenți complet), în timp ce la altele se pot dezvolta mai puțin sau mai mult de patru molari. (1)

Măselele de minte reprezintă vestigii ale ultimilor molari de pe arcadele dentare, folosiți de strămoșii noștri pentru a tritura (a mesteca) hrana (în acea perioadă se consumau multe plante, cu coaja mai tare, fiind nevoie de mai mulți dinți pentru triturare, respectiv pentru asigurarea unei bune digestii). În același timp, și oasele maxilare erau mai dezvolate, permițând erupția corectă a acestor molari.

Odată cu evoluția omului și cu schimbarea graduală a alimentației (utilizarea tacâmurilor, prepararea termică a hranei etc.) rolul măselelor de minte s-au diminuat considerabil, astfel, că în zilele noastre, acești molari nu mai au un rol bine definit în cavitatea bucală.

Deoarece, odată cu modificarea alimentației omului, au scăzut și necesitățile de triturare intensă a alimentelor, iar oasele maxilare sunt mai puțin dezvoltate, erupția molarilor de minte se desfășoară uneori cu dificultate, din cauza  lipsei spațiului pe arcadele dentare. (1)
  
Atunci când erupția molarului de minte se desfășoară cu dificultate sau când nu se produce deloc, molarul este considerat inclus și poate produce simptome mai mult sau mai puțin acute. De asemenea, există și persoane în cazul cărora molarul de minte nu se dezvoltă deloc, iar studiile arată că aceste persoane au un risc mai scăzut de a avea înghesuiri dentare. (2)

 
Molarii de minte incluși pot determina simptome precum:

• infecții locale ale mucoasei gingivale și ale osului alveolar;
• afectarea dinților vecini (cel mai frecvent a celui de-al doilea molar de pe arcadă);
• favorizarea apariției cariilor dentare și a inflamației gingivale;
• favorizarea apariției chisturilor maxilare sau a altor tumori;
• favorizarea recidivelor în cazul problemelor ortodontice.

  
De asemenea, molarii de minte erupți, dar care au o poziție anormală pe arcadele dentare, pot determina probleme ocluzale, și nu numai, favorizând, în timp, afecțiuni ale articulațiilor temporo-mandibulare. Chiar și atunci când au o poziție corectă pe arcadele dentare, molarii de minte sunt mai susceptibili apariției cariilor dentare din cauza dificultății cu care se poate igieniza zona respectivă. (3)

Cu toate acestea, indicația de extracție a molarilor de minte trebuie să se facă doar de către medical dentist și numai după ce a acesta a luat în calcul posibilitățile terapeutice. Acest lucru este foarte important deoarece extracția chirurgicală a molarilor de minte poate determina complicații locale (temporare) precum durerea, edemul localizat, inflamația osului alveolar etc. (4)

Cel mai frecvent, medicul ortodont este cel care indică extracția chirurgicală a molarilor de minte, pentru că pot accentua sau chiar favoriza înghesuirea celorlalți dinți de pe arcadele dentare.
   
În acest sens, tehnica de extacție a molarului de minte trebuie explicată pe înțelesul pacientului, dar și posibilele complicații care pot apărea după intervenție sau în cazul în care pacientul nu dorește extracția acestui dinte. Astfel, decizia terapeutică de extracție a molarului de minte trebuie făcută de comun acord cu pacientul. (4)