Ce să mâncăm dacă avem artrită și dureri articulare (alimente pro și anti-inflamatorii)

Dr. Eric Berg, chiropractician american și autor al bestsellerului The Healthy Keto Plan, este una dintre cele mai cunoscute voci din domeniul nutriției aplicate în prevenția bolilor metabolice și inflamatorii. La vârsta de 60 de ani, Berg nu mai practică medicina chiropractică, ci se concentrează pe educația nutrițională, promovând concepte precum cetoză sănătoasă și post intermitent.
Într-un interviu publicat pe canalul său YouTube, Dr. Berg explorează o temă intens discutată – legătura dintre alimentație și artrită, explicând care sunt cele mai nocive alimente pentru articulații și cum pot fi înlocuite pentru a reduce inflamația.
Rezumat - ideile principale
-
Artrita implică un proces inflamator intracelular declanșat de stresul reticulului endoplasmatic al condrocitelor.
-
Sărurile biliare secundare produse de microbiotă au efect antiinflamator asupra articulațiilor, explicând de ce disbioza intestinală agravează artrita.
-
TUDCA (acid tauroursodeoxicolic) protejează reticulul endoplasmatic, reduce inflamația și previne calcificarea țesuturilor.
-
Vitamina K2 previne depunerile de calciu și menține flexibilitatea articulară.
-
Vitamina D, în doze mari (20.000–40.000 UI/zi sub control medical), are efecte imune puternic antiinflamatorii.
-
Cauzele ascunse ale durerilor articulare includ alergiile alimentare, AGEs, infecțiile dentare, uleiurile rafinate și disbioza intestinală.
-
Cele 7 alimente de evitat: emulsifianți, izolat de soia, uleiuri rafinate, alcool (în special berea), cazeină A1, grâu modern, sirop de porumb bogat în fructoză.
-
Alimentele benefice: produse fermentate, grăsimi sănătoase, vitamina D și omega-3, legume bogate în sulf, colagen.
-
Reducerea fierului și susținerea funcției biliare (prin TUDCA) pot diminua inflamația sistemică.
-
Concluzia: refacerea echilibrului microbiomului și corectarea stresului celular sunt esențiale pentru prevenirea și ameliorarea artritei.
Articol realizat după prezentarea video de aici:
Ce este artrita și cum se formează inflamația articulară
Dr. Berg începe printr-o abordare biologică, explicând că artrita nu este doar o problemă mecanică a articulațiilor, ci una celulară, care implică în principal condrocitele – celulele responsabile pentru formarea cartilajului.
Aceste celule, aflate într-un proces continuu de remodelare, sunt vulnerabile la stresul celular care se declanșează în interiorul reticulului endoplasmatic, o componentă a celulei ce are rolul de a plia corect proteinele. Când acest mecanism de pliere se defectează, apar proteine denaturate care declanșează reacții inflamatorii în lanț, chiar înainte de deteriorarea mitocondrială.
Potrivit lui Berg, această inflamație intracelulară reprezintă „scânteia” care declanșează degenerarea articulațiilor și durerea cronică.
Rolul bilei și al sărurilor biliare secundare în sănătatea articulațiilor
Unul dintre conceptele surprinzătoare prezentate de Dr. Berg este existența receptorilor pentru săruri biliare la nivelul condrocitelor, lucru care sugerează că bila joacă un rol mai amplu decât simpla digestie a grăsimilor.
Există două tipuri de bilă:
-
bila primară, produsă de ficat, implicată în digestia lipidelor;
-
bila secundară, rezultată din transformarea bilei primare de către microbiota intestinală.
Această bilă secundară are, conform explicațiilor lui Berg, efecte antiinflamatorii puternice asupra articulațiilor, contribuind la protejarea cartilajului și reducerea inflamației sistemice.
El menționează o observație frecventă din practica sa: pacienții cărora li s-a îndepărtat vezica biliară sau care au urmat tratamente antibiotice prelungite (ce afectează microbiota) dezvoltă adesea dureri articulare. Această corelație sugerează existența unei legături între sănătatea digestivă, flora intestinală și integritatea articulară – ceea ce Berg numește „axa intestin-articulație”.
TUDCA și stresul reticulului endoplasmatic – o legătură neașteptată cu artrita
Trecând de la teorie la practică, Dr. Berg introduce o substanță de interes: TUDCA (tauroursodeoxycholic acid) – un tip special de sare biliară, inițial derivată din bila de urs, dar produsă astăzi pe cale sintetică.
TUDCA are o proprietate rară: reduce stresul din reticulul endoplasmatic, protejând astfel mecanismele intracelulare responsabile de sinteza și întreținerea cartilajului.
Acest efect duce la o scădere a inflamației și la protecția condrocitelor, oferind o explicație biologică pentru ameliorarea durerilor articulare observată la persoanele care folosesc suplimentul.
De asemenea, TUDCA influențează și metabolismul calciului – deoarece reticulul endoplasmatic este și un depozit intracelular de calciu, perturbarea sa poate favoriza calcificarea anormală a țesuturilor, fenomen comun în artrită.
Prin protejarea acestui echilibru, TUDCA contribuie la prevenirea depunerilor de calciu și la reducerea formării osteofitelor.
Vitamina K2, calcificarea și protecția articulațiilor
În continuare, Dr. Berg abordează rolul esențial al vitaminei K2 în menținerea flexibilității articulațiilor.
Această vitamină, distinctă de vitamina K1 implicată în coagularea sângelui, are o funcție crucială: împiedică depunerea calciului în țesuturile moi (articulații, artere, tendoane).
O deficiență de K2 poate duce la:
-
calcificări articulare și formarea de osteofiți;
-
rigiditate articulară;
-
accelerarea proceselor degenerative.
Berg subliniază că unele medicamente anticoagulante, precum warfarina, pot interfera cu activitatea vitaminei K2, crescând riscul de calcificare articulară, dar și vasculară – o ironie, având în vedere că aceste tratamente sunt prescrise tocmai pentru prevenția bolilor cardiovasculare.
Vitamina K2 se găsește predominant în alimente bogate în grăsimi naturale – brânzeturi maturate, gălbenuș de ou, ficat și unt provenit de la animale hrănite cu iarbă – ceea ce contrazice dogma dietelor „low-fat” asociate cu sănătatea inimii.
Artrita reumatoidă și rolul vitaminei D
Dr. Eric Berg dedică o parte importantă a interviului discuției despre artrita reumatoidă, pe care o definește ca o boală autoimună, în care sistemul imunitar produce anticorpi care atacă propriile articulații. Această reacție perpetuă menține țesutul articular într-o stare de inflamație cronică și degradare progresivă.
În acest context, el subliniază rolul esențial al vitaminei D, considerată una dintre cele mai eficiente substanțe antiinflamatorii naturale. Spre deosebire de suplimentările obișnuite, Dr. Berg afirmă că în artrita reumatoidă este nevoie de doze terapeutice mari – de la 20.000 până la 40.000 UI pe zi, sub supraveghere medicală, pentru a obține un efect clinic real asupra sistemului imunitar.
Vitamina D acționează prin:
-
reglarea raportului dintre celulele T și B ale sistemului imunitar;
-
scăderea citokinelor proinflamatorii;
-
reducerea autoagresiunii articulare.
Pentru a funcționa optim, vitamina D trebuie asociată cu magneziu, zinc și vitamina K2, care facilitează absorbția și reduc riscul de hipercalcemie. Berg subliniază că, indiferent de tipul de artrită – osteoartrită sau artrită reumatoidă –, deficitul de vitamina D este un factor care amplifică inflamația și sensibilitatea articulară.
Cauzele ascunse ale durerilor articulare
Pe lângă factori genetici sau mecanici, Dr. Berg identifică cinci cauze majore care declanșează sau agravează durerile articulare:
-
Alergiile alimentare, frecvent nediagnosticate, care mențin sistemul imunitar într-o stare de alertă.
-
Produsele finale de glicare avansată (AGEs) – rezultate din combinarea zaharurilor cu proteinele la temperaturi înalte (în alimente prăjite sau ultraprocesate). Acestea creează „proteine lipicioase” care se acumulează în articulații și declanșează inflamația.
-
Infecțiile cronice, în special cele dentare. Dr. Berg menționează existența unei „biopelicule” care poate adăposti bacterii provenite din rădăcini dentare infectate (de exemplu, dintr-un canal radicular vechi), ce pot migra prin sistemul limfatic și se pot localiza în articulații.
-
Uleiurile de semințe rafinate, bogate în acizi grași oxidați și aldehide, care afectează membranele celulare și mitocondriile.
-
Dezechilibrele microbiomului intestinal, o cauză centrală conform lui Berg, care explică apariția inflamației articulare prin deteriorarea relației dintre microbiotă, sărurile biliare și sistemul imunitar.
Toate aceste mecanisme conturează o perspectivă mai complexă asupra artritei, în care intestinul, ficatul, sistemul imunitar și articulațiile formează o rețea interdependentă.
Cele 7 alimente care agravează artrita
Dr. Berg prezintă o listă detaliată cu cele mai nocive șapte alimente și ingrediente pentru articulații, explicând mecanismele prin care fiecare dintre ele favorizează inflamația.
-
Emulsifianții industriali (ex. Polysorbate 80)
– utilizați în înghețate, sosuri, produse cremoase; distrug echilibrul microbiomului intestinal și împiedică formarea sărurilor biliare secundare antiinflamatorii. -
Izolatul proteic de soia degresat
– conține cantități foarte mici de taurină, aminoacid esențial pentru sinteza bilei. Deficitul de taurină duce la scăderea secreției biliare și implicit la inflamație articulară. În plus, poate conține urme de solvenți (hexan) folosiți în procesare. -
Uleiurile de semințe rafinate (floarea-soarelui, porumb, soia, rapiță)
– prin rafinare și reîncălzire, se formează aldehide toxice, care afectează mitocondriile și cresc stresul oxidativ. Uleiurile nerafinate, presate la rece, pot fi acceptabile, dar cele folosite în fast-food sunt extrem de dăunătoare. -
Alcoolul, în special berea
– berea conține purine care se transformă în acid uric, favorizând guta și inflamația articulară; în plus, alcoolul afectează ficatul, organ esențial în metabolismul inflamației. -
Proteina cazeină A1
– prezentă în laptele convențional de vacă și în brânzeturile procesate, poate declanșa reacții imune și inflamații articulare. Variantele A2 (lapte de capră sau oaie) sunt mai bine tolerate. -
Grâul modern
– diferă fundamental de grânele ancestrale: conține amilopectină A (cu indice glicemic mai mare decât zahărul), gluten și WGA (wheat germ agglutinin), care alterează bariera intestinală. În plus, este frecvent contaminat cu glifosat, erbicid cu efect inflamator asupra microbiomului. -
Siropul de porumb bogat în fructoză (high fructose corn syrup)
– un zahăr industrial cu potențial inflamator major asupra ficatului și care induce rezistență la insulină, accentuând inflamația sistemică.
Potrivit lui Berg, eliminarea acestor alimente poate reduce semnificativ rigiditatea și durerile articulare, iar uneori poate chiar inversa simptomele.
Alimentele benefice pentru reducerea inflamației articulare
În contrast, Dr. Berg propune un plan alimentar antiinflamator, bazat pe alimente integrale, bogate în grăsimi sănătoase și nutrienți care susțin funcția bilei, a microbiomului și a sistemului imunitar.
-
Alimente fermentate – chefir, iaurt bulgăresc, varză murată, kimchi – refac microbiota și cresc producția de săruri biliare secundare, cu efect antiinflamator direct asupra articulațiilor.
-
Grăsimi sănătoase – ulei de măsline extravirgin, ulei de avocado, pește gras, unt și brânzeturi provenite de la animale hrănite cu iarbă.
-
Alimente bogate în vitamina D3 și acizi grași omega-3 – somon, ficat de cod, ouă, dar și expunere moderată la soare; suplimentarea poate fi necesară în lunile reci.
-
Alimente bogate în sulf – ceapă, usturoi, varză, broccoli; sulful susține regenerarea cartilajului și detoxifierea hepatică.
-
Colagen și bulion de oase – furnizează aminoacizii necesari sintezei de cartilaj și menținerii elasticității articulațiilor.
Dr. Berg recomandă, de asemenea, limitarea aportului de fier, deoarece excesul acestuia favorizează inflamația și stresul oxidativ. El avertizează împotriva folosirii vaselor de gătit din fontă și a suplimentelor cu fier, mai ales la bărbați și femei postmenopauzale.
În final, el revine la TUDCA, subliniind că acest compus protejează reticulul endoplasmatic și reduce stresul inflamator, oferind o protecție celulară de profunzime care completează efectele unei alimentații antiinflamatorii.
Concluzii
Mesajul central al lui Dr. Eric Berg este clar: artrita nu este doar o problemă locală a articulațiilor, ci o consecință a dezechilibrelor sistemice – digestive, imune și metabolice.
Refacerea sănătății articulare presupune, prin urmare, nu doar ameliorarea simptomelor, ci corectarea cauzelor profunde: disbioza intestinală, stresul oxidativ, calcificarea tisulară și inflamația celulară.
Adoptarea unei diete antiinflamatorii, bazate pe alimente fermentate, grăsimi naturale, vitamine liposolubile și surse naturale de colagen, împreună cu optimizarea vitaminei D și a TUDCA, poate oferi o abordare integrativă, cu rezultate durabile în reducerea durerii și menținerea mobilității articulare.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/medium-shot-senior-man-doing-sport_13402670.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Artrita reactiva
- Artrita psoriazica
- Artrita cronica juvenila
- Artrita degenerativa - Osteoartrita
- Artrita virala
- Artritele ca manifestare a bolilor sistemice
- Artrita glenohumerala
- Artrita temporomandibulară
- Artrita fungică
- Dureri articulare generalizate (la mai multe articulații)
- Dieta în gută
- Efectele antiinflamatorii ale fibrei prebiotice, acizilor grași omega-3 și ale unei combinații sinbiotice de kefir și fibre prebiotice
- Cum să consumăm semințele de chia pentru beneficii maxime (efect antiinflamator)
- Durere denunchi, șold, glezne, rigiditate
- Semnele si tratamentul artritei
- Artrita reactiva
- Dureri generale articulatii mari, mici
- Durere la incheieturile mainilor
- Dureri incheieturi maini si picioare
- Dureri de articulati la mainii si umeri.
- Dureri articulare la copil de 5 ani declansate brusc
- Durere si troznire articulatii si spate
- Simptome articulare și interpretare analize