Concentrații crescute de TMAO asociate cu risc mai mare de anevrism aortic abdominal

Un studiu publicat în JAMA Cardiology de cercetători ai Cleveland Clinic a identificat o legătură între nivelurile crescute de TMAO (trimetilamină N-oxid) și riscul crescut de dezvoltare, progresie rapidă și intervenție chirurgicală pentru anevrismul aortic abdominal. TMAO este un metabolit produs de bacteriile intestinale în urma digestiei unor nutrienți din carne roșie și alte produse de origine animală.
Anevrismele aortice abdominale sunt dilatații ale aortei în porțiunea abdominală, asociate cu risc mare de ruptură odată cu creșterea în dimensiuni. În prezent, tratamentele eficiente sunt limitate la intervenții chirurgicale (clasice sau endovasculare), iar metodele de predicție a progresiei sunt insuficiente. Studiul actual continuă o direcție de cercetare dezvoltată în ultimul deceniu de dr. Stanley Hazen, axată pe rolul microbiomului intestinal și al TMAO în bolile cardiovasculare.

Despre studiu

Studiul a fost de tip prospectiv și a inclus două cohorte independente:

• Cohorta europeană: 237 pacienți (vârsta mediană 65 ani, 89% bărbați) din Uppsala, Suedia.
• Cohorta americană: 658 pacienți (vârsta mediană 63 ani, 79,5% bărbați) din Cleveland, Ohio.

Toți pacienții erau supuși monitorizării imagistice seriate pentru aorta abdominală. Nivelurile de TMAO plasmatic au fost măsurate prin cromatografie lichidă cu spectrometrie de masă în tandem, iar pacienții au fost urmăriți pentru:

• Dezvoltarea anevrismului aortic abdominal.
• Progresie rapidă (≥4 mm/an).
• Necesitatea intervenției chirurgicale (≥4 mm/an sau diametru ≥5,5 cm).

Rezultate

Cohorta europeană

• Niveluri crescute de TMAO asociate cu risc mai mare de anevrism, independent de alți factori de risc tradiționali sau funcția renală.
• Risc crescut de progresie rapidă: raport de șanse ajustat = 2,75 (interval de încredere 95%: 1,20–6,79).
• Risc crescut de recomandare chirurgicală: raport de șanse ajustat = 2,67 (interval de încredere 95%: 1,24–6,09).

Cohorta americană

• Risc crescut de progresie rapidă: raport de șanse ajustat = 2,71 (interval de încredere 95%: 1,53–4,80).
• Risc crescut de recomandare chirurgicală: raport de șanse ajustat = 2,73 (interval de încredere 95%: 1,56–4,80).

Cohorta combinată (Europa + SUA)

• Risc crescut de progresie rapidă: raport de șanse ajustat = 2,30 (interval de încredere 95%: 1,47–3,62).
• Risc crescut de intervenție: raport de șanse ajustat = 2,41 (interval de încredere 95%: 1,55–3,74).

Adăugarea TMAO în modelele predictive bazate pe factori de risc tradiționali a îmbunătățit semnificativ acuratețea estimărilor privind progresia anevrismului și nevoia de intervenție.

Implicații clinice

„În prezent nu există terapii medicamentoase eficiente pentru anevrismele aortice abdominale – doar intervenții chirurgicale. Aceste rezultate sugerează că reducerea nivelului de TMAO ar putea fi o strategie preventivă sau terapeutică”, a declarat dr. Scott Cameron, autor principal.

În modelele preclinice, blocarea producerii de TMAO a prevenit progresia și ruptura anevrismelor, ceea ce susține ideea că TMAO nu este doar un marker, ci și un factor patogenic activ. Dieta, în special consumul de carne roșie și produse animale, contribuie la nivelurile crescute de TMAO prin interacțiunea cu microbiota intestinală.

Concluzii

Acest studiu sugerează că nivelurile crescute de TMAO pot fi utilizate ca biomarker plasmatic pentru identificarea pacienților cu risc crescut de anevrism aortic abdominal, progresie rapidă și necesitate de intervenție chirurgicală. Incorporarea acestui marker în practica clinică ar putea permite o monitorizare imagistică mai frecventă și intervenții precoce, prevenind rupturi amenințătoare de viață.

Perspective

• Testarea TMAO este deja disponibilă clinic și ar putea deveni un instrument util în stratificarea riscului pentru pacienții cu dilatație aortică.
• Sunt necesare studii clinice care să testeze intervenții dietetice sau farmacologice capabile să reducă nivelurile de TMAO și, implicit, riscul de complicații.
• Integrarea microbiomului intestinal în evaluarea riscului cardiovascular reprezintă o direcție emergentă în medicina personalizată.