Consumul de alimente benefice pentru intestin poate încetini îmbătrânirea biologică

Îmbătrânirea este o provocare globală de sănătate, asociată cu o povară crescută a bolilor cronice. În acest context, intervențiile dietetice câștigă tot mai multă atenție. Un nou index alimentar, Indicele dietetic pentru microbiomul intestinal (ID-MI), a fost propus pentru a cuantifica impactul dietei asupra diversității microbiotei intestinale. Acest studiu a analizat, pentru prima dată într-o populație reprezentativă la nivel național (NHANES 1999–2018), relația dintre ID-MI și accelerarea vârstei fenotipice (AVF).
Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în reglarea inflamației, stresului oxidativ și în metabolizarea acizilor grași cu lanț scurt, influențând astfel procesul de îmbătrânire. Dietele bogate în fibre, leguminoase și alimente fermentate susțin diversitatea microbiană, în timp ce consumul ridicat de carne procesată, cereale rafinate și grăsimi saturate este asociat cu disbioza intestinală și îmbătrânirea accelerată.

Despre indexul dietetic și metodologie

ID-MI include 13 componente alimentare: 9 favorabile microbiomului (ex. avocado, năut, cereale integrale, cafea, lactate fermentate) și 4 nefavorabile (carne roșie, carne procesată, cereale rafinate și dietă hiper-lipidică). Scorul variază între 0 și 13, scorurile mai mari indicând o dietă mai benefică pentru microbiom.

În acest studiu transversal, s-au analizat datele a 29.435 de adulți din NHANES. Vârsta fenotipică a fost calculată pe baza a 10 biomarkeri clinici. Accelerarea vârstei fenotipice (AVF) reflectă diferența dintre vârsta biologică estimată și vârsta cronologică. S-au utilizat modele de regresie logistică și liniară pentru a evalua relația dintre ID-MI și AVF, ajustând pentru factori sociodemografici, stil de viață și comorbidități.

Rezultate

Caracteristici ale participanților

• Media vârstei: 50,3 ani.
• Grupul cu AVF avea scoruri ID-MI semnificativ mai mici decât grupul fără AVF (4,20 vs. 4,60; P < 0,001).
• Grupul cu AVF era mai în vârstă și avea un IMC mai mare (31,4 vs. 27,8 kg/m²).

Asocierea dintre ID-MI și AVF

• Fiecare punct suplimentar în ID-MI a fost asociat cu o scădere de 7% a riscului de AVF (raport de șanse = 0,93, interval de încredere 95%: 0,91–0,95).
• Fiecare punct suplimentar în ID-MI a fost asociat cu o reducere de 0,33 ani în ACR (coeficient β = -0,33, interval de încredere 95%: -0,39 până la -0,26).
• Scorurile înalte ale componentelor favorabile microbiotei au avut efecte protective mai pronunțate decât reducerea celor nefavorabile.

Analize stratificate și non-liniare

Relația negativă dintre ID-MI și AVF a fost observată în majoritatea subgrupurilor (vârstă, sex, status de fumat și alcool). Efectul protector al ID-MI a fost mai consistent la adulții mai în vârstă.

Analize de sensibilitate

• Analiza cu imputare multiplă și scoruri de propensitate a confirmat robustețea rezultatelor.
• Rezultatele s-au menținut semnificative după ajustarea pentru comorbidități și factori sociodemografici.

Interpretare și implicații

Acest studiu oferă dovezi epidemiologice solide că o dietă prietenoasă cu microbiomul intestinal este asociată cu un ritm mai lent de îmbătrânire biologică. ID-MI poate fi utilizat ca instrument de ghidare pentru politici alimentare și consiliere nutrițională, în special pentru populațiile îmbătrânite.

Modificările alimentare minore – precum creșterea consumului de fibre, leguminoase și lactate fermentate – ar putea avea efecte semnificative asupra reducerii riscului de îmbătrânire accelerată la nivel de populație.

Concluzii

Scorurile mai mari ale indexului dietetic ID-MI sunt asociate cu o accelerare mai redusă a vârstei fenotipice. Prin urmare, intervențiile dietetice orientate către susținerea diversității microbiomului intestinal pot constitui o strategie eficientă de promovare a îmbătrânirii sănătoase. Aceste rezultate justifică dezvoltarea de politici nutriționale și intervenții educaționale cu impact populațional larg.