Studiu de un deceniu asupra creierului oferă noi perspective asupra îmbătrânirii

Îmbătrânirea cognitivă este un proces complex și dinamic, însă majoritatea studiilor existente se bazează pe date transversale și evaluări comportamentale limitate, care nu pot capta cu acuratețe schimbările intraindividuale. Studiul „Dallas Lifespan Brain Study” (DLBS), început în 2008, oferă un set de date longitudinal complet, cu o abordare multimodală - combinând evaluări cognitive ample, imagistică structurală și funcțională cerebrală, date PET pentru amiloid și tau, precum și informații genetice și psihosociale - pentru adulți cu vârste cuprinse între 21 și 89 de ani.
DLBS are ca fundament teoria Scaffolding Theory of Aging and Cognition (STAC), propusă de Park și Reuter-Lorenz, dar depășește acest cadru teoretic prin amploarea datelor colectate. În total, 464 de participanți au fost evaluați la primul moment, 338 au revenit pentru al doilea moment, iar 224 au participat și la al treilea. Astfel, baza de date acoperă longitudinal fiecare decadă a vieții adulte.

La fiecare evaluare, participanții au completat:

• două sesiuni extinse de testare cognitivă,
• o sesiune de imagistică RMN (inclusiv sarcini funcționale și opțional hipercapnie),
• și (pentru cei eligibili) scanări PET pentru amiloid (18F-AV-45) și tau (18F-AV-1451).

Structura și metodologia studiului

Participanți

Toți participanții au fost persoane dreptace, cu scor minim 26 la MMSE (ajustat la 22 pentru valurile ulterioare). Au fost excluse persoanele cu afecțiuni majore neurologice sau psihiatrice, consum cronic de substanțe, boli cardiovasculare grave sau tratamente oncologice sistemice.

Grupurile de vârstă au fost definite astfel:

• tineri: 21–39 ani,
• adulți de vârstă mijlocie: 40–59 ani,
• vârstnici: 60–79 ani,
• foarte vârstnici: 80–89 ani.

Participanții au fost recrutați prin anunțuri în comunitate, fără selecție din universități sau cămine pentru vârstnici.

Evaluarea cognitivă

Bateria cognitivă a inclus 24 de sarcini, structurate pe șase dimensiuni cognitive:

• viteză de procesare,
• memorie de lucru,
• memorie episodică,
• raționament,
• vocabular,
• fluență verbală.

Disponibilitatea testelor a variat între epoci (ex. NIH Toolbox a fost introdus abia din epoca 2).

Imagistică și biomarkeri

• RMN structural: achiziții T1, T2, ASL și DTI, folosind aceiași parametri și echipamente pe tot parcursul studiului.
• fMRI: patru sarcini în scanner (memorie, judecată semantică, vizualizare pasivă, stare de repaus).
• Hipercapnie: opțional, pentru evaluarea reactivității cerebrovasculare (CVR).
• PET-amiloid și PET-tau: realizate la vârste eligibile (peste 35 ani pentru amiloid și peste 50 pentru tau), cu cuantificarea SUVR pe regiuni standardizate.

Genotipare

S-au analizat polimorfisme pentru APOE, BDNF, COMT și DRD2, cu detalii de laborator disponibile în suplimente.

Calitatea și validarea datelor

Calitatea imaginilor a fost evaluată folosind standarde automatizate (MRIQC) și corectări manuale riguroase pentru datele FreeSurfer. Aceste măsuri asigură robustețea metricilor structurale și funcționale.

Analizele privind selecția selectivă arată că cei care au continuat în epoci ulterioare aveau ușor mai mulți ani de școlarizare, dar nu prezentau diferențe semnificative în vârstă, sex sau scoruri MMSE inițiale.

Contribuții științifice și perspective

Rezultate deja publicate

DLBS a permis explorarea unor teme precum:

• mecanismele de compensare cognitivă odată cu vârsta (Park, Kennedy, Chen),
• scăderea selectivității neuronale la stimuli vizuali (Hennessee),
• modificări ale conectivității funcționale în stare de repaus (Wig et al.),
• relația dintre amiloid și declin cognitiv/structural (Jagust, Kennedy),
• efectele benefice ale activității fizice și ale conceptului de sine asupra cogniției (Stine-Morrow, Sargent).

Domenii încă neexplorate

O parte semnificativă a bazei de date rămâne insuficient exploatată:

• PET-tau: datele există dar nu au fost încă analizate în profunzime;
• DTI: oferă oportunități importante pentru înțelegerea integrității materiei albe;
• variabile genetice (COMT, BDNF) și factori psihosociali (depresie, personalitate, stare de sănătate mintală);
• aspecte cross-culturale: oportunități pentru comparații cu baze de date similare (ex. proiectul „Chinese Color Nest”).

Concluzii

Dallas Lifespan Brain Study reprezintă una dintre cele mai complete baze de date longitudinale privind îmbătrânirea cognitivă și cerebrală, oferind un cadru unic pentru cercetare multidisciplinară. Datorită combinației între evaluări cognitive repetate, imagistică multimodală, biomarkeri PET și date genetice și psihosociale, DLBS oferă un potențial vast pentru:

• identificarea factorilor care prezic declinul cognitiv,
• înțelegerea mecanismelor de compensare la îmbătrânire,
• explorarea relației între amiloid, tau, și performanțele cognitive,
• și dezvoltarea unor intervenții personalizate pentru promovarea îmbătrânirii sănătoase.