Creierul îmbătrânit se adaptează pentru a interpreta expresiile faciale ambigue

Un studiu coordonat de Maryam Ziaei de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie și publicat în JNeurosci a examinat modul în care activitatea locusului coeruleus și conexiunile sale corticale se modifică odată cu vârsta pentru a susține procesarea expresiilor faciale greu de descifrat.
Odată cu înaintarea în vârstă, scăderea treptată a resurselor cognitive îngreunează recunoașterea indiciilor sociale subtile, cum sunt expresiile ambigue ale feței. Locus coeruleus, principala sursă cerebrală de norepinefrină, are un rol esențial în reglarea atenției, a stării de alertă și a răspunsului la stres. Studiile anterioare au arătat că această regiune interacționează cu cortexul prefrontal în situații cognitive solicitante. Totuși, contribuția sa la procesarea ambiguității emoționale și la menținerea echilibrului emoțional în îmbătrânirea sănătoasă nu era pe deplin înțeleasă.

Despre studiu

Echipa de cercetători a utilizat imagistica prin rezonanță magnetică de înaltă rezoluție (7 Tesla) pentru a examina activitatea cerebrală a două grupuri:

75 de adulți tineri, cu vârste între 21 și 29 de ani (vârstă medie 25,8 ani)
69 de adulți în vârstă, cu vârste între 67 și 75 de ani (vârstă medie 71,3 ani)

Participanții au vizualizat expresii faciale variind de la clar pozitive sau negative până la forme ambigue:

Expresii neambigue: exclusiv fericire sau frică
Ambiguitate intermediară: expresii mixte în proporții de 30-40% fericire și 60-70% frică
Ambiguitate absolută: proporție egală 50% fericire – 50% frică

Pe lângă activitatea neuronală, au fost înregistrate timpul de reacție, nivelul de încredere în decizie și scoruri de stare mentală generală și reziliență emoțională obținute prin chestionare și analiză factorială.

Rezultate

Comportamental, expresiile ambigue au fost mai dificil de procesat:

Timpul de reacție a fost semnificativ mai mare la condiția de ambiguitate absolută.
Participanții au avut mai puțină încredere în răspunsurile proprii.
Adulții în vârstă au perceput mai frecvent expresiile ambigue ca fiind fericite.

Neuroimagistic, cercetătorii au identificat două constatări principale:

Activitatea locusului coeruleus a fost mai intensă la adulții în vârstă în timpul procesării expresiilor 50/50.
Conectivitatea dintre locus coeruleus și cortexul prefrontal dorsolateral a fost semnificativ mai puternică la persoanele în vârstă.

Importanța acestor rezultate reiese din faptul că această conectivitate crescută s-a corelat pozitiv cu:

Scoruri mai mari de bunăstare psihologică raportată.
Capacitate crescută de reziliență emoțională.

Autorii au interpretat aceste date ca o dovadă a unui mecanism compensatoriu prin care creierul îmbătrânit reușește să mențină performanța cognitivă și echilibrul emoțional, în ciuda declinului general al resurselor cognitive.

În plus, cercetătorii sugerează că această cale locus coeruleus – cortex prefrontal ar putea reprezenta o țintă de intervenție terapeutică utilă pentru îmbunătățirea reglării emoționale, atât la persoanele în vârstă, cât și la adulții tineri cu tulburări afective precum anxietatea sau depresia.

Concluzie

Studiul evidențiază modul în care activitatea și conectivitatea locusului coeruleus se pot adapta odată cu înaintarea în vârstă, contribuind la gestionarea ambiguității sociale și susținerea bunăstării psihologice. Aceste descoperiri oferă perspective noi asupra mecanismelor neurobiologice ale îmbătrânirii sănătoase.

Data actualizare: 01-07-2025 | creare: 01-07-2025 | Vizite: 161

Bibliografie

Dave, A., et al. (2025). Age-related Increase in Locus Coeruleus Activity and Connectivity with Prefrontal Cortex during Ambiguity Processing. Journal of Neuroscience. https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.2059-24.2025,

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

La nivel mondial se preconizează că numărul de cazuri de demență se va tripla până în 2050

O nouă analiză arată o scădere a prevalenței demenței datorată educației, contrabalansată însă de o cre�...

Scleroza multiplă poate afecta discret organismul cu până la 15 ani înainte de apariția primelor simptome evidente

Faza prodromală este recunoscută în mai multe boli neurologice cronice, dar în scleroza multiplă durata și se...

Glicocalixul cerebral: o nouă frontieră în lupta împotriva îmbătrânirii și bolilor neurodegenerative

Un interviu recent publicat în Brain Medicine aduce în prim-plan descoperirile remarcabile ale dr. Soph...

DMT, undele alfa și dizolvarea sinelui – o fereastră către mecanismele conștiinței
Legăturile sociale de atașament au ca efect sincronizarea neuronală prefrontală
Creierul nu doar vede – el decide cum să vadă: cortexul prefrontal modelează procesarea vizuală în funcție de stare și comportament
Cocktail de antioxidanți pentru îmbunătățirea memoriei și cogniției

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Creierul uman îmbătrânește mai puțin decât se credea inițial

Îmbătrânirea creierului continuă să fie intens studiată, mai ales în ultimii ani, ca urmare a dezvoltării m...

Hrană pentru creier - top 5 alimente

Având în vedere că nu s-a inventat o pastilă magică să prevină declinul cognitiv, nici în cazul alimentați...

Dansul poate inversa semnele de îmbătrânire din creier

Un nou studiu, ce compară efectele dansului și a antrenamentului de rezistență asupra persoanelor în vârstă,...

Au fost identificate genele asociate deteriorării creierului odată cu vârsta

Microbii pot inversa îmbătrânirea creierului

Activitatea fizică ar putea îmbunătăți abilitățile cognitive ale creierului îmbătrânit

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Atrofie cordicală și etopie tonsilară cerebrală - ușoare

intră pe forum