Crezi că consumul moderat de alcool îți protejează creierul? Dimpotrivă, riscul crește odată cu fiecare pahar consumat

Deși consumul de alcool este larg răspândit și modificabil, relația sa cauzală cu riscul de demență rămâne incertă. Studiul publicat în 2025 în BMJ Evidence Based Medicine a investigat această legătură utilizând o abordare complexă bazată pe date observaționale și genetice, provenite din două biobănci de mari dimensiuni: Million Veteran Program (MVP) din SUA și UK Biobank (UKB) din Marea Britanie.
Studiile anterioare au oferit rezultate contradictorii privind efectele consumului de alcool asupra sănătății cognitive. Unele au sugerat riscuri crescute în cazul consumului excesiv, altele beneficii pentru consumul moderat. Însă aceste analize au fost adesea afectate de confuzii metodologice precum:

• Includerea foștilor băutori ca grup de referință („cei bolnavi care renunță”)
• Excluderea băutorilor dependenți sau analiza incompletă a subtipurilor de demență
• Evaluarea consumului la un singur moment, fără informații despre istoricul de viață

Deoarece studiile randomizate nu sunt etic posibile în acest domeniu, autorii au utilizat randomizare mendeliană, o metodă genetică care poate aproxima efectele cauzale.

Despre studiu

Studiul a combinat date observaționale longitudinale cu analize genetice pentru a examina efectele consumului de alcool asupra riscului de demență de orice cauză. Au fost incluse:

• 559.559 participanți în analize observaționale
• 2,4 milioane de participanți în analize genetice din 45 de cohorte GWAS

Autorii au analizat multiple trăsături legate de alcool:

• Număr de băuturi pe săptămână (BPS)
• Consumul problematic (CPA)
• Tulburarea de consum de alcool (TCA)

Diagnosticul de demență a fost identificat din datele clinice (ICD), iar rezultatele au fost stratificate după moștenirea genetică.

Rezultate

1. Analize observaționale

• Consumul moderat (<7-14 băuturi/săptămână) părea asociat cu risc redus de demență comparativ cu abstinenții sau consumatorii grei.
• Băutorii dependenți și cei cu consum excesiv (>40 BPS) aveau risc crescut (raport de risc 1,51, 95% interval de încredere 1,42–1,60).
• Traiectoriile de consum au arătat că indivizii care au dezvoltat demență își reduceau consumul cu ani înainte de diagnostic, sugerând cauzalitate inversă.

2. Analize genetice

• Riscul genetic pentru BPS, CPA și TCA a fost asociat cu risc crescut de demență în rândul europenilor:
• BPS: raport de șanse 1,15 (95% interval de încredere 1,03–1,27)
• TCA: raport de șanse 1,16 (95% interval de încredere 1,03–1,30)
• Analiza non-liniară nu a susținut ideea unui efect protector al consumului moderat. Riscul de demență a crescut monoton odată cu consumul genetic prezis.
• Rezultatele au fost robuste la analize de sensibilitate, ajustări și controale negative (vârstă, sex).

3. Analize transversale și longitudinale

Studiul a evidențiat că multe asocieri pozitive între consumul moderat și sănătatea cognitivă pot fi explicate prin cauzalitate inversă. Persoanele aflate în faza prodromală a demenței își reduc treptat consumul, ceea ce generează impresia falsă de protecție.

4. Analize pe diverse ancestrii

Rezultatele s-au menținut și în grupurile de ancestrie africană și latino-americană, deși cu o putere statistică mai mică.

Concluzii

Rezultatele combinate din analizele observaționale și genetice oferă o concluzie clară:

• Nu există dovezi solide pentru un efect protector al consumului moderat de alcool asupra riscului de demență.
• Toate formele de consum de alcool - inclusiv moderat, problematic și dependent - sunt asociate cu un risc crescut de demență.
• Reducerea consumului de alcool poate reprezenta o strategie eficientă de prevenție a demenței.

Acest studiu subliniază importanța utilizării metodelor genetice pentru a înțelege relațiile cauzale în epidemiologia bolilor neurodegenerative și sugerează că recomandările de sănătate publică ar trebui să evite promovarea consumului moderat de alcool ca fiind benefic pentru creier.