O creștere a consumului de alcool ridică în mod direct riscul de demență

Până în 2050, numărul global de persoane cu demență este estimat să crească la aproape 153 milioane, de la peste 57 milioane în 2019, evidențiind necesitatea urgentă de strategii de prevenție. Deși consumul excesiv de alcool este un factor de risc cunoscut pentru demență, efectele consumului de alcool la niveluri ușoare până la moderate sunt încă dezbătute.
Studiul publicat în revista eClinicalMedicine a investigat dacă creșterea consumului de alcool mărește riscul de demență printre persoanele care consumă în prezent alcool. Rezultatele indică faptul că, pe măsură ce consumul de alcool prezis pe baza factorilor genetici crește, crește și riscul de demență, ceea ce contrazice cunoștințele anterioare și sugerează că niciun nivel de alcool nu este sigur în prevenția demenței.

Cercetătorii au utilizat datele din UK Biobank pentru a determina dacă consumul de alcool la niveluri ușoare până la moderate cauzează un risc mai mare de demență la persoanele care consumă alcool în prezent. Cercetătorii au folosit o abordare genetică numită randomizare mendeliană (MR) pentru a determina dacă genele legate de consumul de alcool ar putea ajuta să stabilească dacă alcoolul este direct conectat la riscul de demență.

Rezultatele arată că, urmărind 313.958 de consumatori actuali de alcool pe o perioadă de aproximativ 13 ani, 1,7% dintre participanți (5.394 de persoane) au fost diagnosticați cu demență. Analiza genetică a arătat că persoanele cu gene legate de un consum mai mare de alcool erau mai predispuse să dezvolte demență, în special femeile, sugerând că alcoolul poate juca un rol direct în creșterea riscului de demență, mai ales în cazul consumului excesiv.

Concluzii studiului indică o relație liniară între consumul de alcool și probabilitatea de a dezvolta demență, contrar epidemiologiei convenționale care adesea prezintă o relație în formă de J, sugerând că un consum moderat ar putea avea efecte protectoare. Cu toate acestea, analiza sugerează că aceste efecte protectoare ar putea fi datorate unor prejudecăți în studiile tradiționale, cum ar fi „părtinirea de abstinență” sau factori de confuzie precum statutul socio-economic.

Puncte forte ale studiului includ utilizarea randomizării mendeliene pentru a minimiza confuziile și cauzalitatea inversă și analizele liniare și non-liniare pentru a evalua impactul alcoolului asupra demenței. Limitările includ dependența de date auto-raportate despre alcool, posibilele prejudecăți din selectarea participanților la UK Biobank și concentrarea pe consumatorii actuali de alcool, limitând aplicabilitatea rezultatelor la alte grupuri.

Cercetările viitoare ar trebui să includă populații diverse pentru a înțelege mai bine impactul alcoolului asupra riscului de demență în diferite grupuri rasiale și etnice.

sursa: News Medical