Consumul excesiv de alcool asociat cu leziuni cerebrale și deteriorarea memoriei: Noi dovezi dintr-un studiu neuropatologic

Un nou studiu publicat pe 9 aprilie 2025 în revista Neurology®, jurnalul medical al American Academy of Neurology, aduce noi dovezi despre impactul negativ al consumului excesiv de alcool asupra creierului. Cercetătorii de la University of Sao Paulo Medical School din Brazilia, coordonați de dr. Alberto Fernando Oliveira Justo, au descoperit că persoanele care consumă opt sau mai multe băuturi alcoolice pe săptămână prezintă un risc crescut de a dezvolta leziuni cerebrale de tip arterioloscleroză hialină. Aceste leziuni sunt asociate cu probleme de memorie și de gândire, deși studiul subliniază că această asociere nu demonstrează o relație cauzală directă.

Context

Hialin arterioloscleroza este o afecțiune caracterizată prin îngustarea și rigidizarea vaselor mici de sânge din creier, ceea ce limitează fluxul sangvin și poate provoca daune tisulare progresive. Această afecțiune este vizibilă sub formă de leziuni cerebrale și este adesea asociată cu tulburări cognitive.

Consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global, fiind responsabil pentru o creștere semnificativă a mortalității și a bolilor cronice. Studiul actual s-a concentrat pe analiza post-mortem a țesutului cerebral pentru a înțelege mai bine legătura dintre consumul de alcool și sănătatea creierului.

Despre studiu

Cercetarea a inclus un eșantion de 1.781 de persoane, cu o vârstă medie la deces de 75 de ani, toate supuse autopsiei cerebrale. Participanții au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de consumul de alcool raportat de membrii familiei:

• Abstinenți: 965 persoane care nu au consumat niciodată alcool;

• Consum moderat: 319 persoane cu cel mult șapte băuturi alcoolice pe săptămână;

• Consum excesiv: 129 persoane cu opt sau mai multe băuturi pe săptămână;

• Foști consumatori excesivi: 368 persoane care anterior consumaseră alcool în exces, dar ulterior s-au oprit.

O băutură standard a fost definită ca având 14 grame de alcool (aproximativ 350 ml de bere, 150 ml de vin sau 45 ml de băuturi spirtoase).

Cercetătorii au evaluat următorii parametri:

• Prezența leziunilor cerebrale vasculare;

• Depunerile de proteine tau (tangles), biomarker asociat cu boala Alzheimer;

• Greutatea creierului în raport cu greutatea corporală;

• Capacitățile cognitive.

Rezultate

Principalele constatări ale studiului sunt următoarele:

• Incidența leziunilor cerebrale vasculare:

  • Abstinenți: 40%

  • Consum moderat: 45%

  • Consum excesiv: 44%

  • Foști consumatori excesivi: 50%

  După ajustarea pentru factori precum vârsta la deces, fumatul și activitatea fizică, riscul relativ față de abstinenți a fost:

  • Consum excesiv: creștere cu 133% a șanselor de leziuni cerebrale vasculare;

  • Foști consumatori excesivi: creștere cu 89%;

  • Consum moderat: creștere cu 60%.

• Depozitele de proteine tau:

  • Consumatorii excesivi au avut un risc cu 41% mai mare;

  • Foștii consumatori excesivi au avut un risc cu 31% mai mare.

• Greutatea creierului și funcția cognitivă:

  • Foștii consumatori excesivi au prezentat un raport mai scăzut între masa creierului și masa corporală, alături de abilități cognitive mai slabe;

  • Nu s-a găsit o asociere clară între consumul moderat sau excesiv și raportul masei cerebrale ori funcțiile cognitive.

• Speranța de viață:

  • Persoanele care consumau alcool în exces au decedat, în medie, cu 13 ani mai devreme decât abstinenții.

Dr. Justo a subliniat: "Am descoperit că băutorii în exces au o legătură directă cu semne de leziuni la nivel cerebral, ceea ce poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății creierului și poate afecta memoria și capacitățile cognitive."

Concluzii

Acest studiu întărește dovezile existente privind efectele nocive ale consumului excesiv de alcool asupra sănătății creierului. Deși nu demonstrează cauzalitatea, rezultatele susțin necesitatea unor măsuri de sănătate publică pentru prevenirea consumului excesiv de alcool.

Autorii menționează totodată că sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii longitudinale, pentru a evalua durata consumului de alcool și impactul asupra cogniției înainte de deces.

"Este esențial să înțelegem aceste efecte pentru a informa politicile de sănătate publică și a continua implementarea măsurilor preventive pentru reducerea consumului excesiv de alcool," a concluzionat dr. Justo.