Cum afectează decalajul de fus orar sincronizarea somnului și recuperarea – primele date la scară largă din viața reală

Un studiu de anvergură, realizat de cercetători de la Centre for Sleep and Cognition din cadrul NUS Yong Loo Lin School of Medicine (Universitatea Națională din Singapore) în colaborare cu echipa de la ŌURA, a adus noi perspective asupra modului în care decalajul de fus orar perturbă somnul călătorilor. Folosind peste 1,5 milioane de nopți de date din viața reală, colectate prin dispozitive portabile de tip Oura Ring, cercetătorii au analizat 60.000 de călătorii de peste 1000 km pentru a înțelege mai bine mecanismele recuperării somnului după schimbarea fusului orar.
Este pentru prima dată când impactul diferenței de fus orar este studiat la scară largă, în condiții naturale de viață, depășind limitările studiilor anterioare realizate în laboratoare sau pe grupuri restrânse, cum ar fi sportivii de performanță sau personalul militar.

Context și provocări ale diferenței de fus orar

Decalajul de fus orar este bine cunoscut ca factor perturbator al somnului, dar acesta nu este singurul obstacol întâmpinat de călători. Adesea, somnul este scurtat încă din noaptea de dinaintea plecării, mai ales pentru zborurile matinale, iar somnul pe parcursul zborurilor de noapte este adesea fragmentat și insuficient, contribuind la acumularea unei datorii de somn. Chiar dacă recuperarea prin somn prelungit în prima noapte după sosire este posibilă, alinierea ceasului biologic la noul fus orar rămâne o provocare majoră.

Rezultatele studiului: recuperarea somnului nu este completă imediat

Principala concluzie a studiului arată că, deși durata somnului revine la normal rapid, de obicei în circa două zile de la călătorie, sincronizarea somnului (adică ora de culcare și de trezire, precum și structura somnului) necesită mult mai mult timp pentru a se stabiliza, uneori chiar peste o săptămână.

Printre cele mai importante constatări:

• Durata somnului se recuperează cel mai repede, ajungând în decurs de două zile la aproximativ 12–15 minute față de durata obișnuită înainte de călătorie.
• Perturbările de sincronizare și arhitectură a somnului persistă mult mai mult, în special la deplasările către est, unde refacerea ritmurilor circadiene este mai dificilă.
• Călătoriile care implică traversarea mai multor fusuri orare determină o decalare de aproximativ 60–70 de minute față de programul obișnuit de somn, indiferent dacă direcția de deplasare este spre est sau spre vest.
• Diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește impactul asupra somnului au fost minime. În schimb, vârsta a avut un efect ușor protector: persoanele mai în vârstă au fost mai puțin afectate, cu o pierdere medie de somn mai mică cu 15 minute la cei de 60 de ani față de cei de 20 de ani, în primele zile post-călătorie.

Un aspect esențial al studiului a fost colectarea datelor despre somnul obișnuit al participanților cu mult timp înainte de călătorie și urmărirea evoluției acestuia pe o perioadă extinsă după întoarcere. Această abordare a permis o analiză mai detaliată a felului în care fiecare individ se recuperează după decalajul de fus orar, în funcție de obiceiurile de somn și caracteristicile călătoriei.

De ce contează aceste rezultate?

Aceste rezultate oferă pentru prima dată o imagine detaliată, la scară mare, despre modul în care călătoriile intercontinentale afectează somnul, într-un context real de viață. Este clar că refacerea duratei somnului este relativ rapidă, însă revenirea la o sincronizare normală a somnului și la o arhitectură stabilă a acestuia este un proces mai lent, ce necesită răbdare și, posibil, intervenții suplimentare.

Studiul oferă o bază solidă pentru viitoare cercetări care să investigheze strategii practice de ameliorare a diferenței de fus orar, cum ar fi:

• Cronoterapia luminii, adică expunerea programată la lumină naturală sau artificială.
• Administrarea de melatonină, pentru reglarea ritmurilor circadiene.
• Ajustarea obiceiurilor de somn înainte și după călătorie, în funcție de direcția și distanța parcursă.

Profesorul Michael Chee, director al centrului de cercetare, a subliniat valoarea utilizării dispozitivelor portabile în colectarea datelor la scară largă, remarcând că astfel de tehnologii permit călătorilor să își evalueze mai bine propriile tipare de somn în raport cu media populațională.

Concluzii și perspective viitoare

Acest studiu reprezintă un pas important spre înțelegerea profundă a efectelor decalajului de fus orar asupra somnului în viața de zi cu zi. Deși durata somnului se reface rapid, recuperarea completă a calității și sincronizării somnului durează mai mult, iar călătoriile spre est și cele cu traversări multiple de fusuri orare sunt cele mai perturbatoare.

În viitor, cercetătorii își propun să analizeze mai în detaliu modul în care factorii de stil de viață, inclusiv alimentația și rutina de expunere la lumină, pot accelera recuperarea după diferența de fus orar. De asemenea, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor de monitorizare a somnului, cum ar fi Oura Ring, deschide noi oportunități pentru studii personalizate și intervenții țintite, cu scopul de a minimiza impactul negativ al călătoriilor asupra sănătății somnului.