De ce apar dificultăți de citire după accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o cauză majoră de dizabilitate la nivel mondial, iar tulburările de limbaj și citire se numără printre consecințele frecvente. Deși se știa că persoanele care supraviețuiesc unui AVC pot întâmpina dificultăți de citire, mecanismul exact nu era clar. Un studiu publicat pe 13 august 2025 în Brain de o echipă de la Georgetown University arată că, în unele cazuri, problema nu este doar pronunțarea cuvintelor, ci pierderea capacității de a folosi sensul cuvintelor pentru a le recunoaște. Această constatare deschide calea spre noi strategii terapeutice pentru recuperarea unei abilități esențiale în viața de zi cu zi.

Context

Citirea este un proces complex, care implică atât recunoașterea vizuală și fonologică a cuvintelor, cât și accesul la sensul acestora. Deși în mod obișnuit citim pentru a obține sens, cercetătorii subliniază că sensul joacă și un rol invers – ne ajută să recunoaștem mai rapid cuvintele. În cazul unor supraviețuitori ai AVC-ului, această legătură dintre fonologie (sunete) și semantică (sens) este afectată, îngreunând recunoașterea cuvintelor în timpul citirii.

Despre studiul actual

Participanți și metodă

• 56 de persoane cu AVC în emisfera stângă (zona predominant responsabilă de limbaj)

• 68 de persoane fără AVC, ca grup de control

• Teste de citire cu accent pe „imaginabilitate” – un indicator al bogăției semantice a cuvintelor

  • Cuvinte cu imaginabilitate mare – ușor de reprezentat mental, precum „ciocan” sau „vacă”

  • Cuvinte cu imaginabilitate scăzută – mai abstracte, precum „justiție”

Participanții au citit cuvinte cu grade diferite de imaginabilitate în timp ce erau monitorizați prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Cercetătorii au analizat modul în care leziunile cerebrale au influențat capacitatea de a folosi sensul cuvintelor în recunoaștere și citire.

Rezultate cheie

• Persoanele cu AVC aveau, în general, dificultăți mai mari în a beneficia de avantajul cuvintelor ușor de imaginat față de cele abstracte.

• Leziunile din sulcusul temporal superior au fost asociate cu pierderea capacității de a folosi sensul cuvintelor pentru a sprijini citirea.

• O zonă cerebrală suprapusă a fost implicată și în dificultăți de conectare între sensul cuvintelor și sunetele lor (fonologia).

• Tulburarea semantică de citire a fost mai puțin frecventă și mai puțin severă decât afectarea fonologică, dar are impact funcțional semnificativ.

Implicații clinice

Rezultatele sugerează că unele deficite de citire după AVC nu se datorează exclusiv problemelor de pronunție sau de recunoaștere vizuală a cuvintelor, ci unei integrări deficitare între sens și fonologie. Acest lucru are implicații directe pentru:

• Diagnostic – evaluările post-AVC ar trebui să includă teste pentru utilizarea semanticii în citire.

• Terapie – exercițiile de citire și programele de reabilitare ar putea fi adaptate pentru a reconstrui conexiunile dintre sens și recunoaștere.

• Cercetare viitoare – explorarea diferențelor între efectele AVC-ului și îmbătrânirea normală asupra acestei funcții.

Concluzii

Studiul clarifică mecanismele neurocognitive implicate în citirea afectată după un AVC în emisfera stângă și furnizează cea mai solidă dovadă de până acum pentru existența unei forme de tulburare de citire cauzată de afectarea integrării semanticii cu fonologia. Această înțelegere ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii mai precise, cu potențial de a îmbunătăți recuperarea funcției de citire și, implicit, calitatea vieții pacienților.