De ce argumentele pro-vaccinare pot amplifica conflictele sociale: dovezi dintr-un studiu internațional

Un studiu realizat la Universitatea Osaka și publicat în Vaccine: X la sfârșit de 2025 a analizat modul în care diferite justificări ale vaccinării împotriva COVID-19 influențează atât intenția de complianță, cât și polarizarea socială între persoanele cu opinii divergente. Cercetarea arată că mesajele care cresc acceptarea vaccinării pot, simultan, să amplifice conflictele sociale bazate pe diferențe de opinie.

Context

În timpul pandemiei de COVID-19, strategiile de comunicare în sănătatea publică s-au concentrat pe justificări precum protecția individuală, protejarea celorlalți, beneficiul pentru sănătatea publică și respectarea normelor sociale, cu scopul de a crește adoptarea măsurilor de prevenție. Studii anterioare au arătat că aceste rațiuni sunt eficiente pentru creșterea complianței, însă există dovezi că ele pot genera și atitudini negative față de persoanele care nu se conformează, contribuind la stigmatizare și discriminare. O dimensiune mai puțin explorată a fost impactul acestor justificări asupra relațiilor intergrup într-o fază post-pandemică, când vaccinarea nu mai este percepută ca o urgență colectivă.

Despre studiul actual

Studiul a avut un design transversal repetat, constând în patru runde de sondaje online desfășurate în iulie 2023, octombrie 2023, ianuarie 2024 și aprilie 2024, după ce COVID-19 nu a mai fost considerată urgență de sănătate publică la nivel global de către World Health Organization.

Au fost incluse opt țări: Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, China, Coreea de Sud, Germania, Italia și Africa de Sud.
Populația studiată a fost formată din 13.097 adulți cu vârste între 18 și 74 de ani, cetățeni ai țărilor respective, rezidenți continuu din decembrie 2019. Aproximativ 400 de participanți per țară și rundă au fost recrutați independent pentru fiecare val de colectare a datelor.

Justificările analizate

Participanții au evaluat, pe o scală de la 1 la 5, acordul cu cinci justificări pentru vaccinare:

• Prevenirea vătămării altora – reducerea riscului de a infecta alte persoane

• Autoprotecția – reducerea riscului personal de infectare

• Sănătatea publică – reducerea numărului total de infecții și decese

• Normele sociale – faptul că majoritatea oamenilor se vaccinează

• Penalizările – existența unor sancțiuni în cazul nevaccinării

Variabilele de rezultat

• Intenția de vaccinare viitoare, evaluată binar (da versus nu/nesigur)

• Opinia față de recomandările oficiale de vaccinare, evaluată pe o scală de la dezacord total la acord total

• Atitudinile interpersonale față de persoane cu opinii similare sau diferite, măsurate printr-un „termometru afectiv” de la 0 la 10

Analizele statistice au inclus regresie Poisson modificată pentru intenția de complianță și regresii liniare multiple pentru opinii și pentru biasul intergrup, ajustate pentru vârstă, sex, nivel educațional, structură familială, statut economic subiectiv, țară și rundă de colectare.

Rezultate

Intenția de vaccinare

Proporția persoanelor care declarau că s-ar vaccina din nou a variat considerabil între țări:

• Japonia: 28,5–43,9 %

• Regatul Unit: 47,4–65,2 %

• Statele Unite ale Americii: 47,2–49,1 %

• China: 69,0–73,9 %

• Coreea de Sud: 45,1–53,7 %

• Germania: 31,8–35,3 %

• Italia: 39,0–52,6 %

• Africa de Sud: 46,9–59,5 %

Per ansamblu, intenția de vaccinare a scăzut cu aproximativ 3,6 % la fiecare trei luni pe parcursul perioadei analizate.

Justificările asociate semnificativ cu o probabilitate mai mare de complianță au fost:

• Autoprotecția – risc relativ 1,222 (interval de încredere 95 %: 1,178–1,267)

• Sănătatea publică – risc relativ 1,187 (1,145–1,230)

• Prevenirea vătămării altora – risc relativ 1,166 (1,125–1,208)

• Normele sociale – risc relativ 1,172 (1,147–1,197)

Penalizările nu au fost asociate cu creșterea intenției de vaccinare.

Opiniile față de vaccinare

Analiza opiniilor a arătat că aceleași patru justificări (autoprotecția, sănătatea publică, prevenirea vătămării altora și normele sociale) au fost corelate pozitiv cu acordul față de recomandările de vaccinare.
Cea mai puternică asociere a fost observată pentru argumentul sănătății publice, urmat de autoprotecție.

Justificarea bazată pe penalizări a avut o asociere negativă sau nulă cu opiniile favorabile, semnificativ negativă în China.

Polarizarea socială și biasul intergrup

Persoanele care susțineau vaccinarea au manifestat atitudini mult mai pozitive față de cei cu opinii similare și atitudini negative accentuate față de cei care se opuneau vaccinării. Acest fenomen a fost mai pronunțat decât în rândul persoanelor care nu susțineau vaccinarea.

În analiza concentrată pe grupul favorabil vaccinării:

• Autoprotecția, sănătatea publică, prevenirea vătămării altora și normele sociale au fost asociate cu un bias intergrup mai negativ, indicând creșterea polarizării.

• Sănătatea publică a avut cel mai mare efect negativ asupra relațiilor intergrup (coeficient standardizat −0,185).

În contrast, justificarea prin penalizări a fost asociată cu reducerea ostilității față de persoanele cu opinii diferite, având un coeficient pozitiv asupra scorului de bias intergrup, fără a crește însă complianța sau acordul față de vaccinare.

Concluzii

Studiul evidențiază un efect ambivalent al justificărilor utilizate în comunicarea privind vaccinarea. Argumentele clasice din sănătatea publică:

• cresc intenția de vaccinare și susținerea recomandărilor oficiale, dar

• accentuează polarizarea socială și atitudinile negative față de persoanele care nu împărtășesc aceleași opinii.

În mod paradoxal, penalizările nu stimulează complianța, dar pot reduce tensiunile sociale dintre grupuri. Autorii subliniază că strategiile viitoare de comunicare a riscului ar trebui să fie concepute astfel încât să încurajeze prevenția, dar și să limiteze conflictele intergrup, mai ales în fazele post-urgență ale unei crize sanitare.

Aceste rezultate sunt relevante nu doar pentru COVID-19, ci și pentru pregătirea răspunsurilor la viitoare epidemii, unde acceptarea măsurilor de sănătate publică trebuie echilibrată cu menținerea coeziunii sociale.