De ce numărarea pe degete sprijină dezvoltarea abilităților aritmetice: lecții dintr-un studiu longitudinal

În primii ani de școală, numărarea pe degete este o strategie frecvent utilizată de copii pentru a rezolva probleme simple de adunare. Deși această practică este adesea privită cu reticență de cadrele didactice, un studiu amplu publicat de American Psychological Association arată că folosirea degetelor reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea ulterioară a abilităților matematice. Rezultatele evidențiază că numărarea pe degete în intervalul de vârstă 4–6 ani și jumătate prezice performanțe superioare la adunare la vârsta de 7 ani.
Conform autoarei principale, Catherine Thevenot, „numărarea pe degete nu este doar un instrument pentru succesul imediat, ci un mod de a susține dezvoltarea unor abilități aritmetice abstracte avansate”.

Percepțiile educaționale tradiționale consideră adesea utilizarea degetelor ca un semn al dificultăților în înțelegerea numerelor. Un studiu francez a raportat că aproximativ 30% dintre învățătorii de clasa întâi interpretează numărarea pe degete drept indicator al lipsei de progres conceptual. Cercetările anterioare au arătat că până la vârsta de 7 ani copiii care folosesc această strategie depășesc în performanță pe cei care nu o folosesc, însă după această vârstă tendința părea să se inverseze. Rămânea însă neclar dacă acei copii care nu mai folosesc degetele la 7 ani sunt „non-utilizatori reali” sau foști utilizatori care au trecut deja la calcule mentale eficiente.

Această distincție este esențială pentru înțelegerea modului în care strategiile externe de sprijin, precum număratul pe degete, contribuie la dezvoltarea cognitivă a abilităților matematice.

Despre studiu

Cercetătoarele Catherine Thevenot și Marie Krenger au derulat un studiu longitudinal pe 211 copii elvețieni, urmăriți între 4,5 și 7,5 ani, pentru a analiza evoluția strategiilor de adunare și modul în care utilizarea degetelor influențează performanțele matematice.

Evaluările au avut loc de două ori pe an și au inclus:

probleme simple de adunare cu cifre între 1 și 5;
probleme mixte cu numere între 1 și 9;
probleme dificile, cu ambele numere între 6 și 9.

Copiii progresau la nivelul următor doar dacă rezolvau corect cel puțin 80% dintre exercițiile precedente. Toate testările au fost înregistrate video pentru a observa cu precizie când și cum foloseau copiii degetele în timpul calculelor.

Distribuția utilizării degetelor

Analiza longitudinală a evidențiat evoluții clare:

Numărarea pe degete a atins un vârf în jurul vârstei de 5,5–6 ani.
Până la 6,5 ani, 92% dintre copii folosisera degetele cel puțin o dată.
La 7,5 ani:
- 43% erau „foști utilizatori de degete”;
- 50% foloseau încă degetele;
- 7% nu utilizaseră niciodată această strategie.

Rezultate

Analiza performanțelor de adunare a arătat o tendință clară: cei mai buni performeri la vârsta de 6–7 ani au fost copiii care număraseră pe degete în trecut, dar renunțaseră la strategie. Acești „foști utilizatori” au depășit atât copiii care nu folosisera niciodată degetele, cât și pe cei care încă se bazau pe ele.

Concluzia este că numărarea pe degete funcționează ca un „schelet de sprijin” cognitiv: o strategie exterioară care facilitează construirea reprezentărilor mentale necesare pentru aritmetica abstractă. Renunțarea la degete apare spontan odată cu maturizarea cognitivă, fără ca utilizarea timpurie să împiedice progresul.

Aceste rezultate demontează ideea că numărarea pe degete ar putea bloca dezvoltarea și susțin promovarea acestei strategii în educația timpurie.

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide că numărarea pe degete nu este un semn de stagnare, ci o etapă necesară în dezvoltarea abilităților matematice. Copiii care își folosesc degetele în primii ani de școală au șanse mai mari să dezvolte strategii mentale eficiente și performanțe superioare la aritmetică.

Așadar, în loc să fie descurajată, această practică ar trebui integrată ca parte firească a procesului de învățare, permițând copiilor să treacă natural de la sprijinul vizual și tactil la reprezentări mentale abstracte.

Data actualizare: 24-11-2025 | creare: 24-11-2025 | Vizite: 104

Bibliografie

Krenger, M., & Thevenot, C. (2025). The role of children’s finger counting history on their addition skills. Developmental Psychology. DOI: 10.1037/dev0002099. https://psycnet.apa.org/doiLanding?doi=10.1037%2Fdev0002099

Image by stockking on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Două sisteme distincte de învățare în creier: Un nou mecanism pentru formarea obiceiurilor și implicațiile sale pentru adicții și boala Parkinson

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Sainsbury Wellcome Centre (SWC) din cadrul University College London ...

Infecția cu Helicobacter pylori ar putea crește riscul apariției ulterioare a bolii Alzheimer

Un studiu realizat de Charité - Universitätsmedizin Berlin și Universitatea McGill (Canada) și publicat în rev...

Implant cerebral folosit cu succes pentru restabilirea vederii

Refacerea vederii la persoanele nevăzătoare ar putea deveni realitate, cu ajutorul unor implanturi cerebrale de �...

Un spray nazal ar putea fi o soluție promițătoare împotriva bolii Alzheimer
Descoperiri inovatoare în analiza activității corticale pentru diagnosticarea tulburărilor de somn și neurodegenerative
Privarea de somn declanșează amintiri intruzive prin perturbarea somnului REM
Suprimarea somnului REM se asociază cu o supraviețuire mai lungă la pacienții cu scleroză laterală amiotrofică

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Abilitățile matematice – înnăscute sau dobândite?

O nouă teorie, lansată de cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Negev (Isarael) în colaborare cu...

Copiii încurajați de timpuriu de mame au mai târziu rezultate mai bune la matematică

Introducerea timpurie în domeniul matematic este la fel de importantă ca alfabetizarea timpurie atunci când vorb...

Jocurile de societate îmbunătățesc aptitudinile matematice la copiii mici

O analiză cuprinzătoare a cercetărilor efectuate în ultimii 23 de ani sugerează că jocurile de societate baza...

Stimularea electrică îmbunătățește abilitățile matematice la persoanele cu legături neuronale mai slabe

Cercetătorii au descoperit 53 de factori genetici care influențează talentul la matematică, dincolo de inteligența măsurată

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum