Dependența de cumpărături (oniomania)

Dependența de cumpărături (oniomania)

©

Autor:

Dependența de cumpărături (oniomania)

Societatea modernă impune un ritm alert al vieÈ›ii, în care orele de muncă adesea le depășesc pe cele dedicate timpului liber. Drept urmare, noile tendinÈ›e s-au concentrat pe găsirea metodelor prin care oamenii să aibă acces facil la orice fel de serviciu, de oriunde aceÈ™tia s-ar afla. Societatea de consum a propulsat cumpărăturile pe lista serviciilor uÈ™or accesibile, mediul on-line, folosirea cardurilor de credit, diversitatea ofertei, precum È™i campaniile media, determinând ca cererea să fie în permanență crescută.

Fie că vrei să dispui de cele mai noi dispozitive electronice, să ai cămara mereu plină sau să fii mereu în ton cu moda, oferta este în permanență bogată, iar produsele la care visezi sunt acum cât se poate de uÈ™or de procurat. A merge la cumpărături este astfel o necesitate, dar È™i un prilej de socializare È™i relaxare. Dar oare când se poate spune că shopping-ul devine adictiv, trecând dincolo de graniÈ›ele necesității sau ale pasiunii?

Problema dependenÈ›ei de cumpărături este în special un atribut al lumii moderne, deÈ™i consemnarea în tratatele de psihiatrie s-a făcut încă de la începutul secolului al XX-lea, de către Emil Kraepelin È™i Eugen Bleuler. În 1994 s-au stabilit pentru prima data niÈ™te criterii pe care să se sprijine diagnosticul, însă tulburarea nu a fost inclusă în ghidurile de circulaÈ›ie internaÈ›ională.

Cunoscut È™i sub denumirea de oniomanie, obiceiul de a cumpăra excesiv diferite lucruri, a intrat în atenÈ›ia lumii medicale, fiind asemănător celorlalte tulburări compulsive sau adictive foarte cunoscute, precum dependenÈ›a de alcool, cafeină, nicotină, droguri diverse sau dependenÈ›a de jocuri de noroc. În viziunea AsociaÈ›iei InternaÈ›ionale a Psihiatrilor, tulburarea compulsivă de a cumpăra (compulsive buying disorder) este un obicei din spectrul obsesiv-compulsiv, ceea ce indică faptul că persoanei afectate îi este greu să se opună acestui comportament dizarmonic. Indiferent de controversele de apartenență, fie în cadrul tulburărilor adictive, fie în cadrul celor compulsive, dependenÈ›a de cumpărături este, în orice caz, un comportament dezadaptativ, cronic È™i repetitiv care È›ine de o incapacitate de control al impulsurilor È™i care interferează cu buna funcÈ›ionare a individului. (1)


Cauze și prevalență

Studiile arată că în Statele Unite prevalenÈ›a afecÈ›iunii este de 5,8 % în populaÈ›ia generală. S-a constatat că dependenÈ›a de cumpărături este mai frecventă în rândul sexului feminin, deÈ™i rezultatele pot fi înÈ™elătoare, pe de o parte pentru că femeile sunt mai dispuse în a recunoaÈ™te că mersul la cumpărături le face plăcere, iar pe de altă parte pentru că majoritatea loturilor de studiu a cuprins un număr mai mare de femei decât de bărbaÈ›i. Nu s-au înregistrat diferenÈ›e semnificative în ceea ce priveÈ™te pregătirea profesională sau statusul economic, ceea ce denotă că impulsul de a cumpăra este mai puternic decât piedicile financiare È™i nu este educabil sau uÈ™or de stăpânit. 

Debutul acestei afecÈ›iuni se produce în adolescență sau la adultul tânăr È™i se pare că simptomele se diminuează cu vârsta. ApariÈ›ia în context familial È™i coexistenÈ›a cu alte afecÈ›iuni psihiatrice au fost È™i ele observate.

De asemenea, o serie de trăsături ale personalității se pare că predispun la un astfel de comportament. Persoanele extravertite, de exemplu, pot găsi în cumpărături un mijloc de a-È™i exprima personalitatea sau de a socializa. Pe de altă parte, persoanele anxioase, depresive, timide sau cu stimă de sine scăzută pot utiliza shopping-ul drept modalitate de a se elibera de sentimentele negative È™i apăsătoare.

Cauzele afecÈ›iunii nu sunt pe deplin elucidate, dar o serie de studii asupra neurotransmițătorilor au relevat o corelaÈ›ie între această tulburare È™i un dezechilibru la nivelul sistemelor serotoninergic, dopaminergic È™i opioid (2) .

Diagnostic

În urma studiilor efectuate, s-a observat că simptomele dependenÈ›ei de cumpărături sunt asemănătoare celor din dependenÈ›a de droguri, alcool sau alte substanÈ›e. Ceea ce diferenÈ›iază un oniomaniac de un pasionat de cumpărături este tocmai impulsul nestăpânit al celui dintâi de a merge la cumpărături È™i incapacitatea de a rezista acestui impuls, nerealizarea acÈ›iunii propuse creându-i o stare accentuată de disconfort.

Simptomele cele mai frecvente sunt preocuparea permanentă È™i dorinÈ›a persistentă de a merge la cumpărături, timp excesiv dedicat shopping-ului cu neglijarea celorlalte activități zilnice în detrimentul acestei activități, cumpărarea de lucruri nefolositoare, sentimentul de insatisfacÈ›ie permanentă È™i dorinÈ›a de a cumpăra din ce în ce mai multe lucruri, frustrare apărută în momentul în care nu este posibil mersul la cumpărături, utilizarea shopping-ului pentru detensionarea în momentele de tristeÈ›e È™i încercări repetate, dar eÈ™uate de a reduce cumpărăturile. (3)

De asemenea, persoana afectată are tendinÈ›a de a intra în conflict cu cei care încearcă să îi atragă atenÈ›ia asupra comportamentului sau să îÈ™i mintă familia, pentru a justifica sumele de bani cheltuite; din acest motiv, persoanele în cauză merg de obicei singure la cumpărături, astfel evitând criticile negative È™i transformând shopping-ul întru-un ritual personal È™i cu semnificaÈ›ie. (1)

În linii mari, s-au identificat patru stadii ale cumpăratului compulsiv:

  • Anticiparea: în acest stadiu persoana afectată este cuprinsă de gânduri persistente È™i intruzive È™i de o dorință nestăpânită de a merge la cumpărături, ceea ce o face incapabilă de a se mai gândi la altceva.
  • Pregătirea: are loc un adevărat ritual, în care persoana decide de unde să îÈ™i achiziÈ›ioneze produsele, cum să se îmbrace sau ce modalitate de plată să folosească.
  • Cumpăratul: faza în care oniomaniacul simte plăcere intensă È™i eliberare de tensiunea interioară resimÈ›ită până atunci.
  • Cheltuirea: de multe ori asociată cu un sentiment de dezamăgire È™i vinovăție cauzat de incapacitatea de a se fi opus dorinÈ›ei de a cumpăra. Marea majoritate a celor care au apelat la un specialist a afirmat că întâmpină probleme financiare deosebite din cauza cheltuitului excesiv È™i că relaÈ›iile familiale le sunt grav afectate. (2)


Un grup de cercetători de la Facultatea de Psihologie a Universității din Bergen, Norvegia, a propus o scală de evaluare a dependenÈ›ei de cumpărături, care cuantifică dacă sunt prezente aceleaÈ™i elemente care indică dependență, ca în oricare altă adicÈ›ie. Scala de AdicÈ›ie de Cumpărături Bergen (The Bergen Shopping Addiction Scale) urmăreÈ™te È™apte criterii de bază pentru evaluarea dependenÈ›ei, cărora li se atribuie un scor între 0 È™i 4 puncte, în funcÈ›ie de răspunsul pacientului la fiecare întrebare din chestionar.

Cele șapte afirmații pe care pacientul trebuie să le evalueze sunt:
1. Te gândeÈ™ti la cumpărături mereu.
2. ÎÈ›i cumperi lucruri pentru a-È›i creÈ™te buna dispoziÈ›ie.
3. Petreci atât de mult timp la cumpărături, încât îÈ›i afectează activitățile zilnice.
4. SimÈ›i nevoia să cumperi din ce în ce mai mult, întrucât nu mai poÈ›i obÈ›ine aceeaÈ™i satisfacÈ›ie ca înainte.
5. Ai hotărât să faci mai puÈ›ine cumpărături, dar nu ai reuÈ™it să reziÈ™ti.
6. Te simÈ›i rău când, din vreun motiv, eÈ™ti nevoit să nu poÈ›i merge la cumpărături.
7. Faci atâtea cumpărături încât È›i-a afectat bunăstarea.

Persoana în cauză trebuie să acorde fiecărei afirmaÈ›ii un punctaj, după cum urmează:

  • 0 – în total dezacord;
  • 1 – mai degrabă în dezacord;
  • 2 – nu È™tiu;
  • 3 – mai degrabă de acord;
  • 4 – total de acord.

Alegerea variantelor de „mai degrabă de acord” sau „total de acord” la cel puÈ›in patru din cele È™apte afirmaÈ›ii poate sugera existenÈ›a unei adicÈ›ii pentru cumpărături. (3) 

Evoluție

ConsecinÈ›ele cumpăratului compulsiv nu vor întârzia să apară. Fie că este vorba despre o stare de disconfort psihic, în care pacientul simte tensiune interioară, tristeÈ›e marcată sau se autoînvinovățeÈ™te când constată că nu poate rezista impulsului, fie că este vorba despre problemele financiare generate de adicÈ›ia de cumpărături, viaÈ›a celor afectaÈ›i se modifică radical. Neglijarea slujbei È™i a familiei, conflictele din interiorul acesteia, stigmatizarea din partea celor din jur, ocuparea întregului timp cu achiziÈ›ionarea unor lucruri, cheltuielile excesive È™i starea de tensiune intrapsihică, pot transforma oniomaniacul într-un dezadaptat socio-familial, care nu mai reuÈ™eÈ™te să îÈ™i găsească locul în societate. (4)

Acumularea de lucruri, nu întotdeauna utile È™i mersul la cumpărături sunt asociate cu un sentiment de bucurie, putere È™i senzaÈ›ia de a deÈ›ine controlul. Vina È™i remuÈ™cările care apar însă ulterior, determină oniomaniacul să se întoarcă din nou la cumpărături, pentru a simÈ›i iar sentimentul de confort psihic, ceea ce denotă formarea unui cerc vicios, din care persoana nu mai reuÈ™eÈ™te să scape. (1)

Tratament

Întrucât despre mecanismele neurologice ale acestei afecÈ›iuni se cunosc încă foarte puÈ›ine, tratamentul medicamentos se utilizează cu precauÈ›ie, mai ales că nu există dovezi puternice în sprijinul unei anumite reÈ›ete terapeutice. În linii mari, tratamentul se bazează pe corectarea comportamentului compulsiv prin tehnici de psihoterapie cognitiv-comportamentală È™i pe tratarea afecÈ›iunilor psihiatrice asociate, în general din sfera tulburărilor de dispoziÈ›ie, drept pentru care cele mai utilizate medicamente sunt antidepresivele.

Primul pas în vindecare constă în ajutorul care trebuie dat persoanei pentru a conÈ™tientiza importanÈ›a problemei. Acest ajutor poate veni de la psiholog, psihoterapeut sau medicul psihiatru, dar trebuie întotdeauna acompaniat de o susÈ›inere din partea familiei È™i a prietenilor. Pacientul trebuie ghidat spre dorinÈ›a de schimbare È™i pentru a putea identifica factorii emoÈ›ionali, psihici sau fizici care stau în spatele comportamentului său.

Terapia cognitiv-comportamentală, individuală sau de grup, s-a dovedit cea mai bună metodă de tratament. Pe de o parte, aceasta furnizează pacientului tehnici care să îl ajute să îÈ™i observe È™i să îÈ™i conÈ™tientizeze problema, iar pe de altă parte îi oferă alternative de comportament pe care să le poată folosi ori de câte ori apare nevoia arzătoare de a face cumpărături. (4)

Din momentul în care persoana devine conÈ™tientă de problemele pe care le are, aceasta este încurajată să le discute în cadrul familial sau în cercul de prieteni sau să È›ină un jurnal în care să noteze relaÈ›ia între momentul când simte nevoia de a cumpăra È™i starea psihică pe care o are.

AfecÈ›iunile psihiatrice asociate oniomaniei trebuie tratate medicamentos, simultan cu È™edinÈ›ele de psihoterapie. Plimbările cu familia, lectura, socializarea în grupul de prieteni, renunÈ›area la cardul de credit, ignorarea pliantelor cu oferte promoÈ›ionale, mersul la cumpărături însoÈ›it, alcătuirea unei liste de produse strict necesare È™i neabaterea de la aceasta, pot fi metode care să ajute la diminuarea impulsului resimÈ›it. Uneori, criza financiară sau datoriile acumulate de pe urma cumpăratului excesiv pot fi cea mai bună motivaÈ›ie pentru renunÈ›are. (2)


Trebuie totuÈ™i reÈ›inut că indiferent de motivaÈ›ia individuală, cumpăratul excesiv nu rezolvă problemele decât aparent, întreÈ›inând un cerc vicios care adânceÈ™te sentimentul de gol lăuntric È™i tristeÈ›e. Vizita la un specialist rămâne astfel singura soluÈ›ie viabilă spre a fi cu un pas mai aproape de vindecare.


Data actualizare: 25-05-2019 | creare: 17-11-2015 | Vizite: 9544
Bibliografie
1. What is compulsive shopping and spending? https://www.addictionrecov.org/Addictions/index.aspx?AID=34.
2. Black D. A review of compulsive buying disorder. World Psychiatry 2007; 6(1): 14-18.
3. 2015. Addicted to shopping? https://medicalxpress.com/news/2015-09-addicted.html.
4. Lejoyeux M., Weinstein A. Compulsive Buying. The American Journal of Drug and Alcohol Abuse 2010; 36(5): 248-53.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • DependenÈ›a de gadget-uri
  • DependenÅ£a de pornografie
  • Topul alimentelor care creează cea mai mare dependență
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum