Depresia în sarcină
Autor: Costin Oana

Statisticile sugerează că între 14% È™i 23% dintre femeile însărcinate se confruntă cu depresia prenatală È™i că aproximativ 1 din 7 femei se va confrunta cu depresia în perioada cuprinsă între un an înainte de naÈ™tere È™i un an după naÈ™tere. Totodată, este o tulburare care în multe cazuri poate rămâne nediagnosticată, fie din cauza similarității unora dintre simptomele de sarcină cu cele ale depresiei, fie din cauza miturilor care continuă să fie vehiculate despre despresie. (1), (2)
Conform unui studiu publicat în British Medical Journal (citat de Harvard Health Publications), multe dintre cazurile de depresie post-partum ar începe de fapt din timpul sarcinii, perioada postnatală fiind apogeul manifestărilor depresive. În studiul respectiv, 9000 de viitoare mame au È›inut un jurnal al dispoziÈ›iei între luna a patra È™i luna a opta de sarcină, apoi între luna a doua È™i luna a opta postnatal. Cercetătorii s-au axat pe simptomele psihice (schimbările de dispoziÈ›ie, stima de sine scăzută, accesele de plâns necontrolat, iritabilitatea, sentimentul neajutorării, incapacitatea mamelor de a se bucura de activitățile plăcute). S-a observat că nivelul cel mai ridicat al depresiei s-a înregistrat în luna a opta a sarcinii, iar cel mai scăzut la opt luni după naÈ™tere. (3)
Nu în ultimul rând, femeile sunt mai predispuse decât bărbaÈ›ii la depresie, iar perioada dinainte È™i după naÈ™tere este una de vulnerabilitate, care creÈ™te acest risc.
Mai multe informații legate de riscul mai mare de depresie al femeilor găsiți aici.
De ce apare depresia în sarcină?
Etiologia depresiei nu este complet elucidată – se consideră că la baza apariÈ›iei acestei tulburări ar sta o combinaÈ›ie de factori biologici (predispoziÈ›ie genetică, dezechilibre chimice la nivelul neurotransmițătorilor din creier etc.) È™i factori psiho-sociologici (traume È™i evenimente de viață extrem de stresante, izolarea, anumite trăsături de personalitate predispozante etc.). O prezentare mai detaliată a acestor factori puteÈ›i găsi în acest articol.Anumite aspecte pot contribui la posibilitatea ca viitoarea mamă să se confrunte cu depresia pe durata sarcinii. Este vorba de factorii de risc pentru depresia antenatală, iar printre cei mai comuni se numără:
- sarcina neplănuită/nedorită;
- probleme de cuplu (lipsa sprijinului din partea partenerului sau chiar violența acestuia);
- anxietatea crescută È™i gânduri/aÈ™teptări negative legate de sarcină;
- probleme cu o sarcină anterioară sau un istoric de sarcină (sarcini) pierdută/e;
- un istoric personal sau familial de depresie sau o altă tulburare psihică;
- vârsta mică a viitoarei mame;
- abuzul de substanțe;
- confruntarea cu evenimente stresante de viață. (1), (3), (4)
Depresia antenatală, postnatală (post-partum) și perinatală
Mult mai cunoscută de către publicul general decât depresia în timpul sarcinii este depresia post-partum (postnatală). Aceasta apare în perioada după naÈ™tere, între o lună È™i un an de la naÈ™tere. Când depresia apare pe durata sarcinii vorbim despre depresia antenatală. Când depresia debutează înainte de sarcină È™i continuă È™i după naÈ™terea copilului, se vorbeÈ™te despre depresia perinatală. (5)Cum se manifestă depresia în sarcină?
Din cauza modificărilor hormonale È™i emoÈ›ionale care apar în sarcină, pentru viitoarea mamă sau cei apropiaÈ›i poate fi dificilă diferenÈ›ierea între depresie È™i modificările de dispoziÈ›ie considerate normale în sarcină, cu atât mai mult cu cât unele simptome depresive se suprapun peste cele experimentate în general de femeile însărcinate (de exemplu, oboseală, dificultăți de concentrare, somnolență, anxietate, absenÈ›a poftei de mâncare etc.).TotuÈ™i, în cazul depresiei, viitoarea mamă se confruntă cu simptomele depresive pentru o perioadă de minimum două săptămâni, iar unele dintre ele sunt specifice doar depresiei:
- stări de tristeÈ›e È™i deprimare prelungite, cu nevoia de a plânge frecvent;
- gânduri de vinovăție È™i lipsă de valoare a propriei persoane;
- scăderea/pierderea energiei și motivației, oboseală permanentă;
- iritabilitate, agitație, neliniște;
- tulburări ale somnului (fie somnolență excesivă, fie insomnie);
- modificări ale apetitului, cu pierderea sau luarea în greutate;
- tulburări de concentrare și de memorie;
- pierderea interesului pentru hobby-uri È™i activități care înainte îi făceau plăcere viitoarei mame;
- gânduri frecvente despre sinucidere (în cazuri severe de depresie chiar tentative de sinucidere).
Tratamentul depresiei în sarcină
Diagnosticul cât mai rapid al depresiei È™i tratamentul instituit cât mai aproape de debutul simptomelor asigură mai mari È™anse de vindecare.Tratamentul medicamentos al depresiei poate fi o sursă de îngrijorare pentru femeile însărcinate, preocupate de posibilele riscuri pe care administrarea de antidepresive le poate avea pentru sarcină È™i făt. Depinde foarte mult de severitatea depresiei mamei, iar medicul psihiatru, cel care prescrie tratamentul, trebuie să aibă în vedere balanÈ›a costuri-beneficii atunci când recomandă tratamentul. În general, tratamentul medicamentos al depresiei se recomandă în cazurile severe.
Cealaltă opÈ›iune de tratament, psihoterapia, nu are contraindicaÈ›ii în sarcină, fiind recomandată în general pentru cazurile uÈ™oare È™i moderate de depresie. Aceasta ajută totodată femeia însărcinată să se pregătească pentru noul rol (cel de mamă) È™i pentru modificările pe care acesta le implică. (3), (7)
Care sunt riscurile depresiei mamei pentru sarcină și copil?
Una dintre cele mai mari îngrijorări este dacă depresia mamei poate să afecteze fătul.Dacă depresia nu este tratată, poate avea o serie de efecte negative asupra sarcinii È™i fătului, dar È™i pe termen lung, pentru copil È™i legătura dintre el È™i mamă. În literatura de specialitate sunt menÈ›ionate următoarele riscuri:
Pentru copil:
- naștere prematură;
- restricția (retardul) de creștere intrauterină;
- greutate mică la naștere a bebelușului;
- consecințe care apar pe parcursul dezvoltării copilului: nivel mai mare de impulsivitate și iritabilitate, număr redus de expresii faciale, dificultăți de natură cognitivă, emoțională, socială sau comportamentală;
Pentru mamă:
- dificultăți È™i/sau lipsa interesului pentru o îngrijire prenatală adecvată (nutriÈ›ie deficitară, odihnă insuficientă din cauza tulburărilor de somn, lipsa luării în greutate din cauza absenÈ›ei poftei de mâncare, absenÈ›a de la controalele prenatale);
- risc mai mare de depresie post-natală;
- tendință mai mare către comportamente de risc (acuz de alcool și substanțe, fumat). (2), (3), (4), (8)
Sănătatea mentală a mamei în sarcină
În perioada sarcinii, controalele medicale (la ginecolog È™i la medicul de familie) pun preponderent accent pe sănătatea fizică a mamei È™i copilului. Dar sănătatea psihică a viitoarei mame nu trebuie însă omisă. În S.U.A., de exemplu, Colegiul American al Medicilor Obstetricieni È™i Ginecologi recomandă un test de screening pentru depresie pentru viitoarele mame, care să se realizeze cel puÈ›in o dată în perioada sarcinii. (1)Ce pot face viitoarele mame:
- EvitaÈ›i să faceÈ›i schimbări majore de viață pe durata sarcinii, pentru a nu vă supune unui stres de care nu aveÈ›i nevoie în această perioadă.
- Discutați cu alte mame pentru a vă informa despre ceea ce presupune sarcina/nașterea și pentru a profita de experiențele lor.
- ÎmpărtășiÈ›i emoÈ›iile, temerile, anxietatea cu partenerul de viață, familia sau prietenii apropiaÈ›i.
- Odihniți-vă adecvat! Somnul insuficient afectează capacitatea corpului și a minții de a face față evenimentelor stresante de zi cu zi. Odihna și somnul ar trebui să fie o prioritate pe durata sarcinii.
- FaceÈ›i miÈ™care uÈ™oară (compatibilă cu sarcina: mers pe jos, înot) atât timp cât efortul fizic nu este o contraindicaÈ›ie pentru sarcina dvs. MiÈ™carea duce la creÈ™terea nivelului de serotonină din creier È™i la eliberarea de endorfine, care dau o stare de bine, în timp ce reduc nivelul cortizolului (hormonul stresului). (4), (7)
Ce poate face familia?
Cel mai important, dacă observaÈ›i că partenera de viață sau o viitoare mamă se confruntă cu simptome depresive, este să o încurajaÈ›i să apeleze la un specialist în sănătatea mentală. Netratată, depresia poate avea consecinÈ›e majore, aÈ™a cum am văzut deja. Totodată, apariÈ›ia unei sarcini pe fondul unei depresii o poate agrava, dar există È™i riscul ca sarcina să provoace o recidivă a depresiei, în cazul în care viitoarea mamă a avut în trecut această tulburare. (2)Nu în ultimul rând, susÈ›inerea È™i ajutorul oferit viitoarei mame, cu căldură È™i înÈ›elegere față de dificultățile cu care se confruntă, pot fi de un real folos.
(2) Depression during pregnancy, link: http://www.marchofdimes.org/complications/depression-during-pregnancy.aspx
(3) Depression during pregnancy and after, link: https://www.health.harvard.edu/womens-health/depression-during-pregnancy-and-after
(4) Depression during and after pregnancy, link: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/depression-during-and-after-pregnancy
(5) Perinatal depression, link: https://healthyfamilies.beyondblue.org.au/pregnancy-and-new-parents/maternal-mental-health-and-wellbeing/depression
(6) What Is Depression?, link: https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
(7) Depression in Pregnancy, link: http://americanpregnancy.org/pregnancy-health/depression-during-pregnancy/
(8) Risks of untreated depression in pregnancy, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3952758/
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Trombofilia si sarcina?
- Depresie anxioasa
- Cum pot ajuta o persoana aflata in depresie
- Pot avea un copil daca am o afectiune psihica?
- Sunt totusi destul de trista!
- Cum sa scap de atacuri de panica?
- Cat timp se face tratamentul pt depresie?:(
- Depresie sau altceva?
- Sunt derutat.as dori sa gasesc raspunsuri si sfaturi
- Depresia si stare de nervozitate in sarcina