Depresie, anxietate, stres și stimă de sine: stilul parental are un rol cheie în modelarea sănătății mintale a adolescenților

Un studiu observațional realizat în municipiul Bheemdatt din districtul Kanchanpur, provincia Sudurpaschim, Nepal, a analizat relația dintre stilurile parentale percepute și principalele dimensiuni ale sănătății mintale la adolescenți: depresia, anxietatea, stresul și stima de sine. Cercetarea evidențiază o povară psihologică semnificativă în rândul adolescenților și arată că practicile parentale, alături de factori sociali precum bullying-ul și relațiile interpersonale, joacă un rol esențial în modelarea bunăstării psihologice.
Adolescența, definită ca perioada cuprinsă între 10 și 19 ani, reprezintă o etapă critică de tranziție caracterizată prin transformări biologice, cognitive, emoționale și sociale rapide. În acest interval, tinerii sunt expuși la multiple surse de stres, incluzând presiunea academică, dinamica familială, stigmatizarea socială și accesul limitat la servicii de sănătate mintală.

La nivel global, aproximativ 14% dintre adolescenți sunt afectați de tulburări de sănătate mintală, majoritatea rămânând nediagnosticate și netratate. În Nepal, datele naționale indică o prevalență de 5,2% a tulburărilor mintale la adolescenți, iar în provincia Sudurpaschim de 3,9%. Totuși, Nepal se remarcă prin rate extrem de ridicate de ideație suicidară și tentative de suicid în rândul adolescenților comparativ cu alte țări din Asia de Sud-Est.

Sănătatea mintală a adolescenților este frecvent conceptualizată prin interacțiunea dintre depresie, anxietate, stres și stimă de sine. Aceste dimensiuni sunt interdependente și pot genera un cerc vicios care afectează funcționarea emoțională, adaptarea socială și performanța școlară.

Un determinant major al acestor rezultate psihologice este stilul parental. Literatura sugerează că tiparele de parenting au efecte pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și comportamentale a adolescenților. Cu toate acestea, datele din Nepal, în special din regiunile vestice, sunt limitate, iar relația dintre stilurile parentale și multiple rezultate psihologice a fost insuficient explorată.

Despre studiu

Studiul a avut un design transversal și a fost realizat între 15 septembrie și 14 octombrie 2022 în rândul adolescenților școlarizați din clasele a IX-a și a X-a din municipiul Bheemdatt. Au fost incluși 583 de adolescenți proveniți din 10 școli (5 publice și 5 private), selectate printr-o procedură de eșantionare multietapă, proporțională.

Criteriile de includere au presupus consimțământ parental pentru participanții sub 18 ani și frecventarea unei școli cu cel puțin 50 de elevi. Adolescenții fără părinți nu au fost incluși în studiu.

Evaluarea a fost realizată printr-un chestionar auto-administrat, structurat în mai multe secțiuni:

Caracteristici socio-demografice, familiale și academice
Stil parental perceput, evaluat prin Parenting Style and Dimension Questionnaire – Short Version
Depresie, anxietate și stres, măsurate prin scala Depression, Anxiety and Stress Scale – 21
Stimă de sine, evaluată prin Rosenberg Self-esteem Scale

Stilurile parentale analizate au fost:

Autoritar pozitiv (authoritative), caracterizat prin echilibru între control și suport
Autoritar rigid (authoritarian), caracterizat prin control excesiv și lipsă de flexibilitate
Permisiv, caracterizat prin cerințe scăzute și control minim

Analiza statistică a inclus statistici descriptive, corelații, regresii logistice univariate și multivariate, cu raportarea raportului de șanse ajustat și a intervalelor de încredere de 95%. Consistența internă a instrumentelor a fost bună, cu un coeficient Cronbach alfa de 0,90 pentru scala de depresie, anxietate și stres.

Rezultate

Caracteristicile participanților

Vârsta medie a adolescenților a fost de 15,41 ± 1,02 ani. Majoritatea participanților au fost băieți (58,8%), elevi de clasa a X-a (57%) și proveneau din familii nucleare (55%). Aproximativ 28% dintre adolescenți au raportat experiențe de bullying, în special în mediul școlar.

Stiluri parentale percepute

Stilul parental predominant perceput a fost cel autoritar pozitiv, raportat de 83,2% dintre adolescenți. Stilul permisiv a fost raportat de 56,6%, iar stilul autoritar rigid de 43,6%. Scorurile medii au indicat o prezență ridicată a dimensiunilor de suport și reglare parentală.

Prevalența problemelor de sănătate mintală

Prevalența simptomelor psihologice a fost ridicată:

Depresie: 37,39% (interval de încredere 95%: 33,46–41,32)
Anxietate: 42,19% (interval de încredere 95%: 38,18–46,19)
Stres: 24,69% (interval de încredere 95%: 21,18–28,19)

Scorul mediu al stimei de sine a fost de 22,26 ± 3,56, cu 30,7% dintre adolescenți prezentând stimă de sine scăzută.

Asocierea dintre stilurile parentale și sănătatea mintală

Stilul parental autoritar pozitiv a fost asociat cu probabilitate redusă de depresie, anxietate și stres, având un rol protector clar. În modelele ajustate, acest stil a redus șansele de:

Depresie cu aproximativ 60%
Anxietate cu aproximativ 50%
Stres cu aproximativ 46%

În schimb, stilul parental autoritar rigid a fost asociat cu creșterea riscului de depresie, iar stilul permisiv cu niveluri mai ridicate de stres. Relația dintre stilurile parentale și stima de sine a fost mai complexă: stilul autoritar pozitiv s-a asociat paradoxal cu o probabilitate mai mare de stimă de sine scăzută, posibil ca urmare a așteptărilor parentale ridicate.

Rolul factorilor sociali

Bullying-ul a apărut ca unul dintre cei mai puternici predictori negativi ai sănătății mintale. Adolescenții expuși bullying-ului au avut:

De peste două ori mai multe șanse de depresie și anxietate
Un risc semnificativ crescut de stres
O probabilitate dublă de stimă de sine scăzută

Relațiile slabe cu prietenii și profesorii au fost, de asemenea, asociate cu anxietate, stres și stimă de sine redusă, subliniind importanța rețelelor de suport social.

Discuții și implicații

Rezultatele evidențiază o povară semnificativă a problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților din Sudurpaschim, comparabilă sau chiar mai ridicată decât în alte regiuni din Asia de Sud. Studiul confirmă rolul esențial al stilurilor parentale, dar arată că efectele acestora nu sunt unidimensionale și pot varia în funcție de contextul cultural și social.

Constatările subliniază necesitatea unor intervenții multinivel, care să vizeze:

Promovarea practicilor parentale echilibrate
Prevenirea și combaterea bullying-ului în mediul școlar
Consolidarea relațiilor de suport social
Integrarea screeningului pentru sănătatea mintală în programele școlare

Concluzii

Studiul demonstrează că sănătatea mintală a adolescenților din Nepal este profund influențată de stilurile parentale și de mediul social. Deși stilul parental autoritar pozitiv oferă protecție față de depresie, anxietate și stres, relația sa cu stima de sine este complexă și dependentă de context. Bullying-ul și lipsa suportului social amplifică semnificativ riscurile psihologice.

Prin identificarea unor factori modificabili la nivel familial și școlar, cercetarea oferă o bază solidă pentru politici publice și programe de prevenție adaptate contextului cultural nepalez, cu potențial de reducere a poverii tulburărilor mintale și a comportamentelor suicidare în rândul adolescenților.

Data actualizare: 09-12-2025 | creare: 09-12-2025 | Vizite: 59

Bibliografie

Rabina Khadka et al, Relationship of parenting styles on depression, anxiety, stress and self-esteem of adolescents, PLOS One (2025). DOI: 10.1371/journal.pone.0332854

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Riscul de psihoză crește semnificativ în rândul persoanelor care prezintă anxietate persistentă în copilărie

Copiii și adolescenții care prezintă niveluri ridicate persistente de anxietate sunt mai predispuși să să dez...

Nou studiu privind eficiența antrenamentelor cerebrale în reducerea demenței

Un studiu derulat pe parcursul a 10 ani susține că un tip particular de antrenament cognitiv a fost asociat cu re...

Ciupercile pot aduce beneficii pentru sănătatea mintală

Consumul de ciuperci poate îmbunătății sănătatea mintală, sugerează un nou studiu. Potrivit cercetătorilor...

Abordarea părinților influențează în mod semnificativ dezvoltarea copiilor cu sindrom X fragil
Și optimiștii se gândesc la ce e mai rău
Noua moleculă descoperită ar putea ajuta în tratarea mai eficientă a depresiei
Terapia mindfulness reduce pofta de opioide și reactivează plăcerea naturală

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Legătura dintre trauma copilăriei și tulburările psihiatrice la adolescenți

Un studiu recent, realizat de cercetători din Marea Britanie și Brazilia, a evidențiat o legătură puternică �...

Relația dintre stilul de viață din copilărie și simptomele sănătății mintale în adolescență

Afecțiunile de sănătate mintală, mai ales depresia și anxietatea, sunt printre primele cauze de dizabilitate l...

Adolescenții cu probleme de sănătate mintală folosesc rețelele sociale în mod diferit față de colegii lor, sugerează studiile

Un studiu recent, condus de Universitatea din Cambridge, oferă o analiză detaliată a modului în care adolescen�...

Creștere semnificativă a diagnosticelor de tulburări mintale și neurodezvoltare la copiii asigurați public în SUA înainte de pandemia COVID-19

Terapia prin vorbire prezintă o eficacitate mai scăzută la tineri, comparativ cu adulții de vârstă activă

O analiză globală evidențiază lacunele în cercetarea sănătății mintale a adolescenților

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum