Dieta lacto-vegetariană versus dieta vegană în prevenirea diabetului

În contextul creșterii dramatice a prevalenței diabetului zaharat de tip 2, în special în India, unde peste 100 de milioane de persoane sunt afectate, identificarea strategiilor alimentare eficiente pentru prevenirea disglucemiilor devine esențială. Studiile observaționale sugerează că produsele lactate ar putea avea un rol protector în sănătatea cardiometabolică, însă există puține dovezi din studii randomizate care să evalueze impactul lor în cadrul unor diete vegetariene stricte.
Pentru a reduce variabilele de confuzie alimentară, cercetătorii au comparat direct două regimuri frecvent întâlnite în rândul populației indiene: dieta lacto-vegetariană (inclusiv lactate) și dieta vegană (exclusiv vegetală), folosind monitorizare continuă a glicemiei (MCG) și profiluri metabolomice.

Despre studiu

Studiul AVAiLABLE (2022), desfășurat la Madras Diabetes Research Foundation, a inclus adulți sănătoși (25–50 ani), cu indice de masă corporală normal și fără istoric familial de diabet. După screening prin test de toleranță la glucoză, 24 de participanți au fost repartizați în două grupuri:

•  Grup lacto-vegetarian: consum de lapte, iaurt, paneer, ceai cu lapte și zahăr
•  Grup vegan: produse vegetale similare ca proteine (lapte de soia cu ciocolată, tofu, „iaurt” de arahide)

Timp de 14 zile, participanții au primit mese standardizate, izocalorice (~2000 kcal/zi), preparate într-o bucătărie controlată. S-au înregistrat continuu nivelurile de glucoză interstițială prin MCG și s-au colectat probe de sânge pentru profiluri metabolomice pre și postprandial (în zilele 1 și 15).

Rezultate – Monitorizarea continuă a glucozei (MCG)

Diferențe glicemice între cele două diete

•  Media glicemiei a fost semnificativ mai scăzută în grupul lacto-vegetarian (78,5 mg/dL) comparativ cu vegan (85,5 mg/dL).
•  Indicatorul de gestionare a glucozei și timpul petrecut în intervalul optim glicemic (70–140 și 70–180 mg/dL) au fost mai favorabile în dieta lacto-vegetariană.
•  Timpul sub 70 mg/dL a fost mai mare la lacto-vegetarieni, dar a fost interpretat cu precauție din cauza unor posibile erori ale senzorului MCG.

Analize de tendință

După ziua 7, parametrii glicemici au continuat să se deterioreze în grupul vegan, în timp ce au început să se îmbunătățească la lacto-vegetarieni. Analizele de regresie multiple au confirmat că dieta vegană, un IMC mai mare și valori glicemice bazale ridicate au prezis niveluri medii de glucoză mai mari pe parcursul celor 13 zile.

Rezultate – Profil metabolic

Metaboliți diferențiali identificați

Trei metaboliți s-au evidențiat în comparațiile postprandiale:

•  Fenilalanina (Phe): creștere marcată în grupul vegan (8,1 ori în ziua 15).
•  Acetilcarnitina (C2): creștere în grupul lacto-vegetarian.
•  Acidul argininosuccinic (ASA): scădere semnificativă în același grup.

Aceste diferențe nu au fost semnificative după corectarea pentru multiplicitatea testelor, însă au fost consistente între metodele uni- și multivariate și biologic relevante.

Posibile mecanisme implicate

Creșterea Phe la vegani poate reflecta un stres oxidativ indus de glucoză crescută, care inhibă conversia fenilalaninei în tirozină prin oxidarea cofactorului BH4. C2, derivat din carnitina prezentă în lactate, poate avea efecte protectoare prin rolul său antioxidant și în flexibilitatea metabolică. Scăderea ASA ar putea indica o utilizare eficientă în ciclul ureei, sugerând o proteină dietetică adecvată în grupul lacto-vegetarian.

Interpretare și implicații

Aceste constatări sugerează că o dietă lacto-vegetariană poate contribui la un control glicemic mai stabil comparativ cu dieta vegană, posibil datorită prezenței metaboliților protectori precum C2. În schimb, nivelurile crescute de Phe din dieta vegană pot semnala o perturbare metabolică indusă de glicemia postprandială ridicată, cu potențial efect negativ asupra sensibilității la insulină.

Importanța acestor observații crește în contextul populației indiene, predispusă la diabet, și al prevalenței ridicate a dietelor vegetariene. De asemenea, aceste date pot fi relevante pentru ghidurile alimentare, oferind indicii despre rolul lactatelor în sănătatea metabolică chiar și în contextul unei diete predominant vegetale.

Limitări și perspective viitoare

•  Durata scurtă (14 zile) și dimensiunea redusă a eșantionului limitează generalizarea rezultatelor.
•  Compoziția micului dejun în subgrupul metabolomic a variat între zilele 1 și 15, posibil afectând rezultatele.
•  Lipsa unui grup omnivor reduce capacitatea de a analiza influențele alimentare largi.

Studiile viitoare ar trebui să includă populații mai numeroase, durate mai lungi și să investigheze direct mecanismele moleculare, precum stresul oxidativ indus de glucoză, metabolismul BH4 și influența lactatelor asupra C2 și ASA.

Concluzie

Acest studiu oferă dovezi preliminare că lactatele incluse într-o dietă vegetariană pot avea efecte benefice asupra controlului glicemic și profilului metabolomic, în special prin posibila creștere a C2. În schimb, dieta vegană a fost asociată cu glicemie mai mare și niveluri crescute de Phe, sugerând o potențială perturbare metabolică. Aceste rezultate susțin continuarea cercetărilor asupra rolului componentelor bioactive din lactate în prevenirea diabetului și în susținerea sănătății metabolice în dietele bazate pe plante.