DOCUMENTAR: Luna martie

Luna martie în tradiţia noastră populară se numeşte: mărţişor, germinar, făurel.

Denumirea lunii martie vine din latinescul "martius", numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter şi al Junonei, fiind una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Jupiter şi Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

 

 

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 

---

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Luna martie reprezintă a treia lună a anului în calendarul gregorian, calendar pe care România l-a adoptat în 1919, şi are 31 de zile. În fiecare an, cu excepţia anilor bisecţi, martie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca luna februarie şi ca luna noiembrie.

Soarele - Luna

 

 

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO 

---

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 52 m şi apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 58 m şi apune la ora 19 h 42 m.

Primăvara astronomică începe în 2024 odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 20 martie: 05 h 06 m. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

 

 

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 

---

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 20 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peştilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 03 martie - Luna la Ultimul Pătrar 17 h 23 m; la 10 martie - Lună Nouă (Luna începe să crească) - 11 h 00 m; la 17 martie - Luna la Primul Pătrar 06 h 11 m; la 25 martie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 09 h 00 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

România trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie, 31 martie, când ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la UTC+2 la UTC+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27).

În tradiţia populară, luna martie marchează începutul lucrărilor agricole - aratul, semănatul. Tot acum se curăţă livezile şi grădinile, se scot stupii de la iernat şi se ''retează'' fagurii de miere utilizaţi ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă şi mobilă, în special Mucenicii sau Sfinţii, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi şi de o mare frumuseţe.

 

 

Foto: (c) ADRIAN CUBA/AGERPRES FOTO 

---

Tot în tradiţia populară se crede că în câte zile din luna martie va fi cer întunecat, în tot atâtea zile din cursul anului va ploua. Pe de altă parte, în câte zile va fi rouă, în tot atâtea va fi brumă după Paşte şi zile cu cer întunecat în luna august. Dacă în luna martie nu plouă, va fi o recoltă bogată de grâu, precizează volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' de Ion Ghinoiu, apărut în 1999 la Editura Fundaţiei Pro.