Utilizarea internetului și stresul perceput la adulți

Un studiu realizat la Aalto University și publicat în Journal of Medical Internet Research la data de 9 ianuarie 2026 a analizat relația dintre utilizarea internetului și stresul perceput la adulți, folosind pe parcursul a 7 luni date obiective de navigare online combinate cu chestionare standardizate. Cercetarea arată că asocierile dintre activitatea online și stres diferă semnificativ în funcție de tipul de conținut, dispozitivul folosit, intervalul de timp analizat și caracteristicile individuale.

Context

Stresul este un determinant major al sănătății cardiovasculare, imune și psihice. În paralel, internetul a devenit profund integrat în viața cotidiană, influențând munca, relațiile sociale și timpul liber. Literatura anterioară a raportat rezultate contradictorii privind relația dintre utilizarea internetului și stres: unele studii indică efecte negative ale utilizării excesive, în timp ce altele sugerează efecte protectoare sau de coping, în funcție de tipul de activitate online.

Un aspect critic este faptul că majoritatea studiilor anterioare s-au bazat pe date auto-raportate, pe perioade scurte și eșantioane reduse, fără a surprinde granularitatea reală a comportamentului online. Acest studiu abordează direct aceste limitări.

Despre studiul actual

Design și participanți

• Studiu longitudinal multimodal, desfășurat pe 7 luni.

• 1490 de utilizatori adulți de internet din Germania, recrutați printr-o companie de panel conformă cu Regulamentul general privind protecția datelor.

• Evaluări lunare ale stresului (6 valuri) și monitorizare continuă a activității online.

• După curățarea datelor, au fost incluși 656 utilizatori de mobil și 526 utilizatori de desktop în analizele finale.

Măsurarea stresului

• Stresul perceput a fost evaluat prin Perceived Stress Scale – 10 itemi, cu scoruri între 0 și 40:

  • 0–13: stres scăzut

  • 14–26: stres moderat

  • 27–40: stres ridicat

Date de utilizare a internetului

• Peste 47 milioane de vizite URL și 13,5 milioane de utilizări de aplicații mobile, acoperind aproape 250.000 de domenii unice.

• Activitatea online a fost clasificată în categorii semantice:

  • rețele sociale

  • cumpărături online

  • jocuri

  • divertisment

  • productivitate

  • știri

  • mesagerie

  • conținut pentru adulți

Analiza statistică

• Modele liniare cu efecte mixte, adecvate pentru date longitudinale.

• Analize separate pentru:

  • mobil vs desktop

  • activitate pe 30 de zile vs 2 zile înaintea evaluării stresului

  • subgrupuri definite de stres inițial, sex, vârstă și venit.

Rezultate

Asocieri pozitive cu stresul

• Cumpărăturile online:

  • Asociere pozitivă cu stresul pe mobil (β = 0,04; IC 95% 0,00–0,08) și desktop (β = 0,03; asociere mai slabă).

• Rețelele sociale și jocurile:

  • Asociate cu stres mai mare în special la persoanele cu stres ridicat preexistent, pe mobil.

• Timpul total petrecut online:

  • Corelat pozitiv cu stresul la utilizatorii cu stres ridicat, mai ales pe telefon.

Asocieri negative cu stresul

• Activitățile de productivitate:

  • Asociere negativă consistentă cu stresul, în special pe mobil (β ≈ −0,03).

• Consumul de știri:

  • Asociere negativă clară în intervalul scurt (ultimele 2 zile), atât pe mobil, cât și pe desktop (β între −0,50 și −0,54).

• Conținutul pentru adulți:

  • Asociere negativă cu stresul în subgrupurile cu stres scăzut și la anumite categorii de vârstă, sugerând un posibil rol de relaxare non-problematică.

Diferențe în funcție de dispozitiv

• Asocierile sunt mai puternice și mai consistente pe mobil decât pe desktop.

• Utilizarea desktopului pare mai structurată și mai puțin reactivă, cu legături mai slabe cu stresul.

Rolul caracteristicilor individuale

• Venitul: asociere negativă constantă cu stresul; este singurul factor sociodemografic semnificativ la persoanele cu stres ridicat.

• Vârsta: stresul scade odată cu vârsta, dar anumite activități (mesagerie, jocuri) pot deveni mai stresante la vârstnici.

• Sexul: femeile raportează niveluri mai mari de stres, iar unele tipuri de utilizare (mesageria mobilă) sunt mai strâns legate de stres la femei.

Concluzii

Acest studiu demonstrează că nu utilizarea internetului în sine, ci contextul utilizării este esențial pentru relația cu stresul. Tipul de activitate, dispozitivul folosit, momentul utilizării și profilul utilizatorului determină dacă internetul funcționează ca factor de risc sau mecanism de coping.

Rezultatele susțin ideea dezvoltării unor instrumente personalizate de auto-monitorizare digitală, care să ajute utilizatorii – și implicit profesioniștii din sănătate – să identifice tiparele de utilizare asociate cu stresul și să intervină precoce, într-un mod adaptat fiecărui individ.