Durata unui tratament cu antibiotice - riscul de a dezvolta rezistență la antibiotice

©

Autor:

Durata unui tratament cu antibiotice - riscul de a dezvolta rezistență la antibiotice

Una dintre cele mai mari provocări ale sectorului de sănătate publică a devenit, în ultimii ani, rezistența la antibiotice. Raportat la SUA, cel puțin 2,8 milioane de oameni dobândesc anual o infecție multirezistentă, conform CDC - Centers for Disease Control and Prevention (1).
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile dezvoltă anumite mecanisme care le conferă abilitatea de a deveni imune acțiunii antibioticelor. De obicei, infecțiile provocate de germenii care prezintă rezistență sunt dificil de combătut, daca nu chiar imposibil în cazul anumitor situații. În plus, costurile de ansamblu în ceea ce privește sistemul de sănătate, pentru îngrijirea unor astfel de cazuri, se ridică la sume importante, având în vedere necesitatea internării prelungite, utilizarea antibioticelor cu spectru larg, managementul complicațiilor ulterioare (1), (2).

Riscul de a dezvolta rezistență la antibiotice

Riscul de a dobândi o infecție cauzată de un germene multirezistent nu poate fi anihilat pe deplin, dar există anumite categorii mai predispuse spre a dezvolta o astfel de infecție - de exemplu, persoanele care suferă de boli cronice și implicit de un anumit grad de deficit imun (boli autoimune, neoplazii, etc.).

 

Adițional, trebuie menționat și faptul că există o multitudine de manevre invazive care nu pot fi evitate uneori, a căror rată de succes depinde foarte mult și de complicațiile de ordin infecțios și de arsenalul medicamentos bazat pe antibiotice (cel mai frecvent în sectorul chirurgical).

 

Rezistența la antibiotice poate să apară în mod natural, dar un alt factor implicat este și utilizarea haotică a antibioticelor, fie în contexte în care ele sunt absolut inutile, fie printr-o administrare defectuoasă, care nu respectă recomandările medicale adaptate testelor de laborator, rezultatelor acestora și intervalului de timp necesar pentru eradicarea infecției.

 

Administrarea unui antibiotic ar trebui luată în discuție atunci când există evidența clară a prezenței unei infecții bacteriene sau cel puțin anumite criterii clinice care să sugereze acest context infecțios. Febra nu traduce în mod automat existența unei infecții de ordin bacterian sau a unei infecții în general, iar celelalte simptome/semne care o acompaniaza sunt deosebit de importante. Antibioterapia empirică- necesară în anumite situații delicate, până la definitivarea rezultatelor investigațiilor paraclinice efectuate, va fi continuată în majoritatea situațiilor de dezescaladare și de alegerea unui antibiotic conform antibiogramelor efectuate, sub supraveghere medicală.

 

De asemenea, antibioterapia trebuie continuată conform recomandărilor medicale pentru un anumit interval de timp, respectând dozele și intervalele de administrare. Oprirea nejustificată a unei scheme antibioterapice poate conduce la apariția unor germeni multirezistenți, pentru că aceștia nu vor fi eradicați complet (poate să apară un fenomen de toleranță, prin inibarea creșterii acestora, nesoldată cu distrugerea lor însă) și le conferă timpul necesar pentru a dobândi mecanismele care să le ofere imunitate (de exemplu, unii germeni posedă anumite enzime care inactivează structuri cheie ale antibioticelor). Chiar dacă simptomele aferente respectivei infecții s-au diminuat sau au dispărut, acest aspect nu definește și eradicarea infecției sau o conduită terapeutică corectă. De asemenea, este posibil ca după oprirea nejustificată a antibioterapiei să reapară aceleași simptome iar reluarea aceleiași scheme antibioterapice să nu mai ofere rezultate (3), (4).

Când nu sunt recomandate antibioticele

Contextele medicale care nu justifică antibioterapia, mai ales în cadrul pacienților din sectorul ambulator sunt (4):

  • răcelile comune, în majoritatea cazurilor provocate de diverse virusuri, soldate cu dureri în gât (excepție face cazul în care vorbim de o infecție bacteriană la acest nivel precum unele amigdalite sau cea provocată de streptococi), congestie nazală, etc.
  • gripa (dacă nu se soldează cu o evoluție severă și aspecte clinico-paraclinice care să sugere suprainfecție bacteriană)
  • majoritatea bronșitelor

 

Administrarea de antibiotice în aceste situații fără recomandări medicale clare după bunul plac nu aduce niciun beneficiu ci din contră, riscuri și posibile reacții adverse în detrimentul pacientului precum greață, vărsături, diaree, diverse reacții alergice manifestate prin eritem generalizat și nu numai, infecții fungice, distrugerea florei intestinale soldată cu recrutarea unor germeni multirezistenți sau apariția infecției cu C. difficile (4) .

Durata unui tratament cu antibiotice

Majoritatea schemelor bazate pe antibioterapie dureaza 7-14 zile, dar uneori, în funcție de severitatea contextului clinic, de tipul de infecție și de localizare, aceste scheme pot fi prelungite sau scurtate, adaptate protocoalelor și studiilor din prezent, conform deciziei medicului curant.


Data actualizare: 03-09-2021 | creare: 03-09-2021 | Vizite: 66
Bibliografie
1. CDC- Centers for Disease Control and Prevention/Antibiotic/Antimicrobial resistance, link: https://www.cdc.gov/drugresistance/index.html
2. WHO- World Health Organization. Antibiotic resistance, link: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antibiotic-resistance
3. Alyssa R Letourneau, MD. Beta-lactam antibiotics: Mechanisms of action and resistance and adverse effects. s.l. : UpToDate Inc.; www.uptodate.com
4. NHS. Antibiotics, link: https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/
5. CDC- Centers for Disease Control and Prevention. Antibiotic Prescribing and Use- Antibiotic Do's and Don'ts, link: https://www.cdc.gov/antibiotic-use/do-and-dont.html
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Antibioticele comune ar putea cauza confuzie mentală temporară
  • Tratamentul pentru infecțiile rezistente la antibiotice ar putea fi deja existent pe piață
  • Antibioticele ar putea afecta sistemul imunitar și dezvoltarea neuronilor
  •  
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.