Durere de burtă apărută după masă - ce ar putea fi?

Durere de burtă apărută după masă - ce ar putea fi?

Durerile de burtă apărute după masă se pot prezenta sub diferite caractere şi pot fi însoțite şi de alte manifestări clinice, în funcție de boala de fond. De multe ori, durerile de burtă apărute după masă sunt datorate consumului alimentar excesiv la o masă. Acest lucru poate apărea mai frecvent în cazul copiilor şi a persoanelor supraponderale sau obeze. În urma supraalimentării, stomacul nu are capacitatea de a digera o astfel de cantitate crescută de alimente; pe lângă aceasta, în acest context, în urma mesei, apare o stare de oboseală şi somnolență.

Toate aceste aspecte stau la baza durerilor de burtă apărute după masă, în afara unui context patologic. Alimentarea excesivă, dieta nesănătoasă şi somnul după masă duc la apariția tulburărilor digestive.

De asemenea, consumul unei cantități excesive de lichide imediat dupa masă poate duce la apariția durerilor de burtă postprandiale, prin diluarea acidului gastric. Acidul gastric are rolul de a menține sănătatea aparatului digestiv prin distrugerea bacteriilor şi fungilor ajunşi în stomac prin intermediul alimentației. Consumul excesiv de lichide postprandial duce la diluarea acidului gastric, cu încetinirea proceselor de digestie. Astfel, în acest context, la nivelul aparatului digestiv se creează un mediu propice dezvoltării bacteriilor exogene, cu apariția secundară a diareei.

Există însă şi cauze în care durerea de burtă apărută după masă se datorează unor afecțiuni digestive, în absența supraalimentării, a consumului excesiv de lichide postprandial, sau a culcării după masă.

Care sunt însă cauzele durerilor de burtă apărute după masă (postprandial)? Despre ce afecțiune ar putea fi vorba în caz de apariție a durerilor de burtă după mâncare? În cadrul acestui articol vom aborda mai pe larg acest subiect şi vom răspunde acestor întrebări. [1], [2]

Cauzele durerii de burtă apărută după masă-despre ce afecțiune ar putea fi vorba?

Printre cauzele care duc la apariția durerii de burtă după masă se numără următoarele afecțiuni digestive:

  • Pancreatita
  • Obstrucția intestinală
  • Intoleranța la lactoză
  • Sindromul de colon iritabil
  • Toxiinfecția alimentară
  • Indigestia
  • Intoleranțele alimentare (precum intoleranța la lactoză, intoleranța la gluten, intoleranța la fructoză, intoleranța la alcool, intoleranța la carbohidrați)
  • Gastrita
  • Ulcerul gastro-duodenal
  • Gastroenterita
  • Hernia hiatală
  • Cancerul gastric.


În continuare, vom prezenta fiecare din aceste afecțiuni împarte cu tabloul clinic care le caracterizează:

Pancreatita

Este boala inflamatorie a pancreasului, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția, în urma unei mese copioase, a durerii severe de burtă, care persistă mai mult de 6-12 ore. Aceasta durere de burtă este localizată la nivelul etajului abdominal superior si se intinde de la nivelul hipocondrului stâng, la nivelului epigastrului, în hipocondrul drept, în zonele laterale ale abdomenului şi în spate (asa numita „durere în bară” specifică pancreatitei).

Ocluzia sau obstrucția intestinală

Este o urgență chirurgicală caracterizată prin întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale, având la bază etiologii multiple (tumori, corpi străini, bride, etc.). Aceasta se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere de burtă apărută cu precadere după masă, însoțită de meteorism, vărsături şi întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale (absența scaunelor).

Inițial, durerea de burtă apărută in cadrul ocluziei intestinale este discontinuă, poate avea caracterul crampelor abdominale, însoțită de zgomote intestinale hidroaerice şi peristaltism „de luptă”. Ulterior, datorită scăderii capacității de contractilitate a intestinului, durerea de burtă devine continuă, îmbrăcând aspectul unei jene dureroase difuze. Durerile de burtă scurte şi ascuțite, apărute după masă, în cazul persoanelor depistate cu ocluzie intestinală, pot sugera apariția strangulării.

Intoleranța la lactoză

Cunoscută şi sub denumirea de deficitul de lactază, este o tulburare digestivă caracterizată prin incapacitatea organismului de a absorbi, iar mai apoi, de a metaboliza, lactoza prezentă în diferite alimente. Durerea de burtă apare la aproximativ 30 de minute, până în două ore de la consumarea alimentelor lactozate, are caracter colicativ (crampe abdominale) şi este îsoțită de balonare, grețuri, vărsături, diaree, flatulență.

Sindromul de colon iritabil

Este o tulburare intestinală caracterizată prin apariția unor manifestări clinice specifice sferei digestive, ca răspuns la factorii de stres prezenți sau datorită altor factori etiologici. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția durerii de burtă după masă, însoțită de balonare, constipație alternând cu diaree, scaune amestecate cu mucus, flatulență. Durerea de burtă se instalează concomitent cu modificarea consistenței, aspectului şi a numărului scaunelor şi se ameliorează sau chiar dispare după defecație.

Toxiinfecția alimentară

Este o afecțiune digestivă secundară consumului de alimente contaminate cu diferite tipuri de bacterii, virusuri sau paraziți. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția durerii de burtă după masă, cu caracter colicativ (crampe abdominale), însoțită de grețuri, vărsături, febră şi diaree.

Indigestia sau dispepsia

Este o tulburare digestivă caracterizată prin apariția unui disconfort abdominal însoțit de diferite manifestări clinice, apărute în urma unei mese copioase. Indigestia se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere de burtă aparută după masă, însoțita de senzația de prea-plin a stomacului, eructație excesivă, inapetență, senzația de sațietate precoce, grețuri, vărsături, balonare şi arsuri la nivelul etajului abdominal superior.

Intoleranțele alimentare

Diferitele tipuri de intoleranțe alimentare sunt definite prin apariția unei hipersensibilități non-alergice, din partea organismului uman, față de substanțele prezente în componența anumitor alimente consumate, în contextul în care aparatul digestiv este incapabil să secrete suficiente enzime pentru buna desfăşurare a digestiei alimentelor respective. Aceste intoleranțe alimentare sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin durere de burtă colicativă care apare după masă, însoțită de pirozis, grețuri, vărsături, cefalee şi diaree.

Gastrita

Reprezintă inflamația mucoasei gastrice, determinată de o multitudine de factori etiologici, caracterizată prin dureri de burtă apărute după masă, inapetență, grețuri, vărsături, balonare, eructație excesivă şi senzație anormală de sațietate după masă.

Ulcerul gastro-duodenal

Se caracterizează prin apariția pe suprafața mucoasei gastrice şi duodenale a unei leziuni ulceroase caracterizată printr-o pierdere de substanță locală. Ulcerul gastric se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere de burtă localizată în epigastru, cu caracter de arsură, care apare, de regulă, după masă (posprandial precoce în cazul ulcerului gastric, postprandial tardiv în cazul ulcerului duodenal), ameliorată de medicamente antiacide şi antisecretorii.

Durerea de burtă din cadrul ulcerului gastro-duodenal poate fi însoțită de alte manifestări clinice, precum eructații, meteorism abdominal, senzația de sațietate precoce, distensie abdominală, pirozis şi durere toracică anterioară.

Cancerul gastric

Presupune dezvoltarea unei formațiuni tumorale cu caracter de malignitate la nivel gastric şi se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere de burtă apărută, de regulă, după masă, însoțită de disfagie, vărsături, grețuri, balonare, senzația de plenitudine abdominală postprandială, scădere inexplicabilă în greutate şi semne clinice de hemoragie digestivă, precum hematemeză (vărsătură în zaț de cafea) sau melenă (scaun de culoare neagră asemănătoare păcurei).

Hernia hiatală

Se defineşte prin hernierea stomacului de la nivelul cavității abdominale la nivelul toracelui, prin lărgierea hiatusului esofagian (orificiul prin intermediul căruia esofagul traversează diafragmul). Din punct de vedere clinic, hernia hiatală se caracterizează prin durere de burtă cu iradiere în regiunea precordială, cu debut după masă, pirozis, disfagie, grețuri, vărsături, senzația de prea plin dupa masă şi eructații frecvente.

Gastroenterita

Este o afecțiune inflamatorie generalizată a tractului gastrointestinal, caracterizată din punct de vedere clinic prin durere de burtă colicativă (asemănătoare crampelor abdominale) apărută după masă, însoțită de febră, grețuri, vărsături şi diaree.

În formele severe de gastroenterită pot apărea vărsături care durează mai mult de 48 de ore, hematemeză (vărsătură cu sânge în „zaț de cafea”, febră accentuată de 40 de grade Celsius şi semne specifice sindromului de deshidratare, precum uscăciunea gurii şi a pielii, anhidroză, slăbiciune musculară, etc. [1], [2], [3], [4], [5]


Data actualizare: 06-08-2019 | creare: 06-08-2019 | Vizite: 150
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Editia a-VIII-a, editura All, Bucuresti, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. Why do I feel sick after I eat?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/321318.php
4. What’s Causing This Stomachache After I Eat?, link: https://www.healthline.com/health/stomachache-after-eating
5. Why You Might Have Pain After Eating, link: https://www.verywellhealth.com/postprandial-p2-1945064
Alte articole din aceeași secțiune:

Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.