Dureri de burtă în sarcină - cauze posibile, când să ne îngrijorăm

©

Autor:

Dureri de burtă în sarcină - cauze posibile, când să ne îngrijorăm

În timpul sarcinii, disconfortul și durerile de burtă sunt destul de frecvente, dar când acestea apar din ce în ce mai des, dobândesc un caracter continuu și regulat și prezintă intensități destul de crescute, pot ridica suspiciunea apariției unor complicații severe ale sarcinii în rândul femeilor gravide.

Orice durere de burtă intensă și continuă trebuie să aducă gravida la medic pentru diagnostic și tratament precoce, deoarece aceste simptome pot ascunde anumite complicații severe ale sarcinii care, în lipsa tratamentului corespunzător, pot duce la pierderea fătului și pot pune viața gravidei în pericol.

Simptomele clinice apărute în sarcină și care trebuie să determine gravida să consulte rapid un medic ginecolog sunt reprezentate de durerile abdominale colicative apărute în asocierea febrei, frisoanelor, sângerărilor vaginale, scurgerilor vaginale, grețurilor, vărsăturilor, durerilor la urinare și a stărilor de lipotimie (leșin). [1], [2]

Cele mai frecvente cauze care pot duce la apariția durerilor de burtă în sarcină:

Sarcina ectopică

Reprezintă implantarea ovulului fertilizat în afara cavității uterne, la nivelul trompelor uterine, a colului uterin, a peretelui uterin, la nivelul cavității abdominale sau la nivelul ovarelor. Din punct de vedere clinic, sarcina ectopică se caracterizează prin durere pelvină intensă cu iradiere în umăr, sângerare vaginală, slăbiciune musculară, febră, amețeli, grețuri, sincopă, tahcardie, tegumente palide și umede, stări de lipotimie. În absența depistării și administrării precoce a tratamentului, sarcina ectopică poate pune în pericol viața mamei, soldându-se cu ruptură și sângerare masivă. Tratamentul administrat în cazul sarcinii ectopice este chirurgical, se poate realiza laparoscopic sau pe cale clasică deschisă și presupune îndepărtarea segmentului la nivelul căruia s-a localizat ovulul fecundat (salpingectomie parțială sau totală, ovarectomie, anexectomie unilaterală, histerectomie). [3], [4], [5]

Avortul spontan

Reprezintă pierderea sarcinii în primele 20 de săptămâni de gestație, prin moartea intrauterină a fătului. Avortul spontan se caracterizează din punct de vedere clinic prin scurgeri vaginale sanguinolente, sângerări vaginale în cantități variabile, însoțite sau nu de dureri abdominale de intensități diferite, stări de anxietate și de tristețe, eliminarea prin vagin a unor structuri tisulare asemănătoare unor cheaguri de sânge. [3], [4], [5]

Dezlipirea de placentă

Este o complicație rară, dar severă a sarcinii, care presupune desprinderea parțială sau completă a placentei de uter, înainte de momentul nașterii. Aceasta poate pune în pericol viața mamei, prin posibilitatea apariției unor sângerări masive care pot genera stări de șoc hemoragic severe, cu evoluție rapidă spre exitus. Manifestările clinice specifice dezlipirii premature a placentei sunt reprezentate de dureri abdominale intense cu debut brusc, sângerări vaginale sau scurgeri vaginale de culoare maronie, contracții uterine frecvente, uterul devine contractat și capătă o consistență crescută, dispariția mișcărilor fetale, scăderea frecvenței bătăilor cardiace fetale. În cazul în care dezlipirea de placentă apare în timpul nașterii, se impune operație cezariană de urgență. În cazul în care dezlipirea de placentă apare înainte de naștere, se pot administra corticosteroizi; aceștia favorizează dezvoltarea plămânilor fătului și previn apariția unei nașteri premature. Și în acest ultim caz, nașterea trebuie realizată prin operație cezariană. [3], [4], [5]

Travaliul precoce

Reprezintă apariția contracțiilor uterine înainte de împlinirea a 37 săptămâni de gestație. Manifestările clinice care anunță apariția unui travaliu prematur sunt reprezentate de următoarele aspecte: apariția unei sângerări vaginale înainte de săptămâna 37 de sarcină, scurgeri vaginale apoase, senzația de presiune pelvină, pelvialgii, contracții uterine regulate și nedureroase (peste 4 contracții uterine pe oră), crampe abdominale asemănătoare celor menstruale, senzația de presiune la nivelul spatelui, dureri de spate, ruptura membranelor, diaree (rar). În funcție de anumiți factori, precum vârsta și greutatea fătului, starea de sănătate a mamei și a fătului, travaliul prematur poate fi amânat prin administrarea medicamentelor tocolitice. Aceste medicamente tocolitice pot amâna sarcina cu una sau două zile, timp în care pot fi administrați corticosteroizi pentru maturarea plămânilor fetali și antibiotice, pentru a preveni apariția vreunei infecții. [1], [2], [3], [4]

Infecțiile de tract urinar

Pot duce la apariția durerilor de burtă în sarcină, femeile însărcinate fiind predispuse riscului de a dezvolta astfel de afecțiuni. Manifestările clinice specifice infecției de tract urinar sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice: disurie, polachiurie, pelvialgii, emisia de urină tulbure și urât mirositoare, hematurie, senzația de presiune sau greutate la nivelul etajului abdominal inferiorgrețuri, vărsături, febră, frisoane, transpirații, dureri lombare și subcostale, dureri toracice. Tratamentul administrat în cazul apariției unei infecții urinare în sarcină este medicamentos și presupune administrarea de antibiotice în funcție de agentul patogen implicat. Se administrează doar antibiotice care nu prezintă toxicitate fetală. Combaterea simptomatologiei apărute în acest caz se poate realiza prin administrarea de antiinflamatoare și analgezice, pentru combaterea febrei și a durerilor, însă și acestea trebuie prescrise cu grijă, fiind evitate medicamentele care pot afecta fătul. [3], [4], [5]

Preeclampsia

Reprezintă o complicație frecventă a sarcinii, caracterizată din punct de vedere clinic prin apariția hipertensiunii arteriale induse de sarcină, cu posibilitatea afectării altor organe ale organismului matern (ficat, creier, rinichi sau placentă). De cele mai multe ori, preeclampsia a fost înregistrată după împlinirea a 20 de săptămâni de sarcină și poate genera complicații severe, cu risc crescut de deces al mamei. Manifestările clinice specifice preeclampsiei sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice: cefalee, edem facial, edem periorbitar, edem al membrelor superioare și inferioare, dureri la nivelul etajului abdominal superior, creștere rapidă în greutate, grețuri, vărsături, tulburări de vedere, proteinurie, fotofobie, privire tulbure, amețeli, respirație sacadată, polachiurie. În cazul femeilor însărcinate ajunse la cea de-a 37 săptămână de sarcină, care dezvoltă preeclampsie, una dintre opțiunile terapeutice este aceea de declanșare a nașterii premature. În cazul femeilor însărcinate cu preeclampsie, care prezintă o vârstă gestațională mult mai mică, se poate recomanda repaus la pat, scăderea aportului de sare, creșterea consumului de apă și medicație antihipertensivă, în cazul formelor severe. [1], [2], [3], [4]

Constipația, grețurile și balonarea

Pot duce la apariția durerilor de burtă în perioada sarcinii, din cauza uterului gravid care exercită presiune asupra intestinelor și a stomacului și datorită hormonilor secretați în sarcină, care încetinesc procesul de digestie a alimentelor ingerate. Există medicamente special concepute pentru combaterea simptomatologiei digestive apărute în sarcină, precum Emetix, etc. [1], [2], [3]

Durerea de ligament rotund

Apare, de regulă, în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcină, datorită îngroșării și întinderii ligamentelor rotunde cu rol în susținerea uterului gravid. Durerea de ligament rotund este percepută ca o jenă continuă localizată la nivelul etajului abdominal inferior, ca un junghi sau ca o înțepătură scurtă și intensă, declanșată de schimbarea bruscă a poziției corpului (când gravida se ridică de pe scaun sau de pe pat), de tuse sau strănut. În general, durerea de ligament rotund apare în urma efectuării unor activități fizice intense, precum mersul prelungit, etc. Ameliorarea durerilor de ligament rotund se poate realiza prin odihnă și prin efectuarea anumitor exerciții fizice special concepute pentru aceasta, recomandate de către medicul de specialitate. [1], [2], [3], [5]

Anumite afecțiuni apărute în sarcină

Anumite afecțiuni apărute în sarcină, nelegate de aceasta, precum litiaza biliară sau apendicita, pot determina apariția durerilor de burtă în sarcină, alături de alte manifestări clinice specifice, precum grețuri, vărsături, meteorism, constipație, inapetență, etc. Litiaza biliară asimptomatică nu necesită tratament înainte de naștere. În cazul litiazei biliare simptomatice, se pot administra medicamente care acționează prin dizolvarea calculilor biliari (acid chenodezoxicolic, acid ursodezoxicolic). În majoritatea cazurilor, boala se remite după administrarea tratamentului medicamentos. După naștere însă, este necesară intervenția chirurgicală. Totodată, poate fi administrată antibioterapia, pentru prevenirea apariției unor suprainfecții, medicația analgezică și antispastică, pentru ameliorarea durerilor apărute în acest context. În cazul femeilor însărcinate cu apendicită, inflamațiile apendiculare ușoare pot fi tratate cu antibiotice, iar inflamațiile apendiculare severe necesită apendicectomie. [1], [2], [5]

Chisturile ovariene

Sunt frecvent întâlnite în al doilea trimestru de sarcină. Conform studiilor realizate în acest sens, aproximativ 1 din 1.000 de femei însărcinate prezintă chisturi ovariene. Acestea se manifestă din punct de vedere clinic prin dureri colicative localizate în etajul abdominal inferior, dureri pelvine, balonare, senzația de plenitudine sau de presiune la nivelul etajului abdominal inferior, sângerări vaginale sau scurgeri vaginale anormale, nevoia imperioasă de a urina, senzația de presiune la nivelul vezicii urinare. Tratamentul chisturilor ovariene de dimensiuni mari, apărute în sarcină, cu risc crescut de torsiune ovariană și rupere, presupune îndepărtare chirurgicală. Chisturile ovariene de dimensiuni reduse, asimptomatice, nu necesită tratament. [1], [2], [5]

Leiomiomul uterin

Este o formațiune tumorală benignă dezvoltată la nivelul uterului. Leiomiomul uterin apărut în sarcină poate determina apariția durerilor la nivelul etajului abdominal inferior, sângerări uterine anormale, pelvialgii, senzația de presiune pelvină, durere la nivelul membrelor inferioare și a spatelui, poliurie și constipație. Tratamentul leiomiomului uterin apărut în rândul femeilor însărcinate poate fi medicamentos sau chirurgical, realizat cu ajutorul laserului sau prin intervenție clasică deschisă. [1], [2], [5]

Sindromul HELLP

Este o complicație a sarcinii, apărută deseori în al treilea trimestru de sarcină, caracterizată prin hemoliză, trombocitopenie și creșterea valorilor serice a enzimelor hepatice. Sindromul HELLP se asociază unui risc crescut de hemoragie și naștere prematură. Din punct de vedere clinic, sindromul HELLP se caracterizează prin dureri epigastrice, dureri localizate la nivelul etajului abdominal superior, cefalee, vărsături, grețuri, alterarea stării generale a gravidei, hipertensiune arterială și apariția edemelor. Tratamentul administrat în cazul sindromului HELLP depinde de vârsta gestațională și de starea de sănătate a gravidei. În cazul femeilor însărcinate aflate peste 34 de săptămâni de sarcină, se recomandă naștere prematură prin operație cezariană. În cazul femeilor însărcinate aflate sub 34 de săptămâni de sarcină, se administrează tratamentul medicamentos cu sulfat de magneziu, pentru prevenirea convulsiilor, antihipertensive precum alfa-blocantele (Prazosin, Doxazosin, etc.), beta-blocantele (Labetalol), vasodilatatoare (Hidralazină) și blocante ale canalelor de calciu (Nifedipină), pentru scăderea valorilor tensionale și glucocorticoizi (Dexametazonă), pentru maturarea plămânilor fetali, scăderea valorilor serice a enzimelor hepatice și creșterea numărului de trombocite. [1], [2], [5]

Apariția oricărei din manifestările clinice prezentate anterior trebuie să determine gravida să se prezinte de urgență la medic pentru consult de specialitate, deoarece acestea pot anunța instalarea uneia dintre complicațiile sarcinii descrise mai sus, cu risc crescut de deces atât al fătului, cât și al mamei, în absența administrării precoce a tratamentului corespunzător.


Data actualizare: 06-05-2019 | creare: 06-05-2019 | Vizite: 2257
Bibliografie
1. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol. I și II, Ediția aa-XIV-a, Ediția a-II-a în limba română, Editura Teora, București, 2003
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Abdominal Pain During Pregnancy, link: https://americanpregnancy.org/pregnancy-complications/abdominal-pain-during-pregnancy/
4. Stomach pain in pregnancy, link: https://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/stomach-pain-abdominal-cramp-pregnant/
5. Baby Belly Aches: 13 Causes of Abdominal Pain in Pregnancy, link: https://reference.medscape.com/slideshow/abdominal-pain-pregnancy-6009556
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Durerile abdominale în sarcină
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.