Terapia electroconvulsivă la vârstnicii cu depresie - eficientă și bine tolerată

Un studiu realizat la nivel național în Suedia și publicat în The American Journal of Geriatric Psychiatry a analizat relația dintre electroconvulsoterapie și evoluția depresiei la pacienții foarte vârstnici cu vârsta de 85 de ani sau mai mult. Terapia electroconvulsivă se dovedește a fi eficientă și bine tolerată pentru depresia la persoanele foarte vârstnice, cu rate de răspuns și remisie superioare celor observate la pacienți mai tineri.

Context

Depresia la vârste extreme reprezintă o problemă majoră de sănătate mintală, fiind asociată cu risc crescut de morbiditate, mortalitate și sinucidere. Deși prevalența depresiei crește odată cu înaintarea în vârstă, pacienții de peste 85 de ani rămân puțin studiați, iar tratamentele psihofarmacologice pot cauza reacții adverse importante, mai ales în contextul frecventelor comorbidități și al polipragmaziei. Terapia electroconvulsivă, metodă terapeutică utilizată pentru depresia severă, este considerată bine tolerată la vârstnici, dar aplicarea ei clinică rămâne limitată, în special în populația foarte vârstnică. Literatura precedentă a raportat rate de răspuns ridicate la electroconvulsoterapie (70–97,5%) indiferent de vârstă, însă multe studii sunt bazate pe loturi mici, iar asocierea cu multimorbiditatea nu este clar determinată. Din această perspectivă, studiul prezent clarifică eficiența, siguranța și factorii de prognostic ai electroconvulsoterapiei în această categorie de pacienți.

Despre studiu

Studiul este unul de tip registru național, desfășurat în Suedia, incluzând 522 de pacienți foarte vârstnici (85–99 de ani) diagnosticați cu depresie și tratați prin terapie electroconvulsivă. Pentru comparație au fost construite două grupuri control prin metoda propensity-score matching:

• pacienți tineri (18–35 ani) tratați prin electroconvulsoterapie
• pacienți foarte vârstnici cu depresie, internați, dar netratați prin electroconvulsoterapie

Obiectivele urmărite au fost:

• rata de răspuns și rata de remiterea simptomatologiei depresive
• evenimente adverse raportate clinic
• factori de prognostic (comorbidități somatice, severitatea bolii, parametrii procedurali)
• evenimente adverse severe care impun spitalizare
• mortalitate în primele 7 zile după externare

Evaluarea răspunsului la tratament s-a realizat clinic prin scala CGI-I. Au fost comparate efectele electroconvulsoterapiei între grupurile studiate, precum și impactul comorbidităților asupra rezultatelor.

Rezultate

Rata de răspuns la terapia electroconvulsivă la pacienții foarte vârstnici a fost de 81,2%, iar rata de remisie a fost de 53,3%.
Comparativ, în grupul tânăr tratat prin electroconvulsoterapie s-au raportat:

• răspuns în 67,4% dintre cazuri
• remisie în 27,4% dintre cazuri

Singurul factor de prognostic asociat semnificativ cu răspunsul și remisia a fost depresia psihotică severă.
Comorbiditățile fizice și parametrii procedurali nu au influențat evoluția clinică, sugerând că terapia electroconvulsivă poate fi eficientă chiar și în prezența patologiilor asociate, caracteristice vârstelor extreme.

În ceea ce privește siguranța tratamentului:

• Evenimente adverse clinice au fost raportate la 19,7% dintre pacienții foarte vârstnici, față de 23,2% în grupul tânăr.
• Cele mai frecvente reacții la pacienții foarte vârstnici au fost confuzia și complicațiile cardiovasculare.
• În rândul persoanelor tinere au fost raportate mai frecvent tulburări de memorie și cefalee.
• Pacienții foarte vârstnici care au primit electroconvulsoterapie au avut mai puține internări ulterioare la externare comparativ cu cei netratați prin această metodă.

Analiza mortalității precoce nu a indicat creșterea riscului în primele 7 zile după externare la pacienții tratați prin electroconvulsoterapie.

Concluzii

Terapia electroconvulsivă se dovedește un tratament eficient și bine tolerat pentru depresia la persoanele foarte vârstnice, cu rate de răspuns și remisie superioare celor observate la pacienți mai tineri. Evenimentele adverse sunt comparabile sau chiar mai reduse ca frecvență, deși cu un profil specific vârstei (confuzie și afectări cardiovasculare). În plus, comparativ cu pacienții foarte vârstnici netratați prin electroconvulsoterapie, utilizarea terapiei a fost asociată cu mai puține internări ulterioare. Rezultatele susțin introducerea electroconvulsoterapiei ca opțiune terapeutică valoroasă în depresia severă la acest segment populațional, în special în formele cu elemente psihotice.