Exercițiul fizic încetinește procesul de îmbătrânire al organismului [meta-analiză]

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un articol publicat recent în revista Aging Research Reviews analizează în profunzime dovezile emergente privind potențialul exercițiului fizic, al activității fizice și al condiției fizice de a întârzia sau chiar inversa îmbătrânirea epigenetică. Studiul, sub forma unei recenzii de tip Perspective, integrează date provenite atât din cercetări pe subiecți umani, cât și pe modele animale, subliniind modul în care aceste intervenții influențează ceasurile epigenetice bazate pe metilarea ADN.

Context

Îmbătrânirea biologică este un proces complex, caracterizat de deteriorarea funcțiilor fiziologice și creșterea susceptibilității la boli cronice. În ultimele decenii, atenția cercetătorilor s-a concentrat asupra rolului modificărilor epigenetice – în special metilarea ADN – în reglarea îmbătrânirii. Așa-numitele ceasuri epigenetice, bazate pe modelele de metilare ale anumitor regiuni CpG, oferă o estimare mai precisă a vârstei biologice decât vârsta cronologică.

Activitatea fizică a fost identificată ca un factor de stil de viață modificabil, cu potențial de a influența pozitiv ceasul epigenetic. Totuși, în multe studii anterioare, nu s-a făcut o distincție clară între termenii activitate fizică, exercițiu și condiție fizică, deși aceștia au implicații fiziologice și epidemiologice diferite. Clarificarea acestor concepte este esențială pentru interpretarea corectă a datelor științifice.

Despre studiul actual

Definirea termenilor fundamentali

Activitatea fizică: orice mișcare a corpului generată de mușchii scheletici care implică un consum de energie (ex. mers pe jos, urcat scări, treburile casnice).
Exercițiul fizic: o subcategorie a activității fizice care este planificată, structurată, repetitivă și cu scopul de a îmbunătăți sau menține condiția fizică (ex. alergare, antrenamente cu greutăți, înot).
Condiția fizică: un set de atribute (ex. VO₂ max, forță musculară) care reflectă capacitatea unei persoane de a desfășura activitate fizică, influențată de factori genetici și de antrenament.

Această distincție este importantă deoarece doar exercițiile structurate, de intensitate moderată până la viguroasă, par a avea efecte consistente asupra ceasurilor epigenetice.

Relația dintre activitatea fizică și îmbătrânirea epigenetică

Studiile inițiale (ex. Quach și colaboratorii, Gale și colaboratorii) au raportat asocieri slabe sau absente între activitatea fizică auto-raportată sau măsurată obiectiv și accelerarea vârstei epigenetice.
Totuși, cercetările mai recente au evidențiat asocieri negative semnificative între activitatea fizică (evaluată atât prin chestionare, cât și cu accelerometre) și accelerarea epigenetică [14–20].
Activitatea fizică de agrement (leisure-time physical activity) este asociată cu încetinirea îmbătrânirii epigenetice, în timp ce comportamentul sedentar accelerează acest proces.
Activitatea fizică profesională (ocupatională) pare a avea efecte opuse celei de agrement, fiind asociată cu o accelerare a îmbătrânirii epigenetice.

Efectele antrenamentului fizic asupra îmbătrânirii epigenetice – studii pe animale și oameni

Într-un studiu realizat pe șoareci în vârstă (22–24 luni), antrenați timp de 8 săptămâni prin alergare progresivă cu greutăți (PoWeR), s-a constatat o reducere a hipermetilării asociate vârstei și o încetinire a progresiei ceasului epigenetic în mușchii scheletici [21, 22].
În studiile umane, Voisin și colaboratorii au demonstrat că exercițiul menține un profil epigenetic „mai tânăr” în mușchi.
Un alt studiu, pe femei sedentare de vârstă mijlocie sau vârstnice, a arătat că un program de 8 săptămâni de antrenament combinat (aerobic și forță) a redus semnificativ vârsta epigenetică la participantele cu o vârstă epigenetică inițială ridicată [24].

Aceste rezultate sugerează că antrenamentele structurate pot inversa parțial îmbătrânirea epigenetică, în special în sânge și mușchiul scheletic.

Relația dintre condiția fizică și îmbătrânirea epigenetică

McGreevy și colaboratorii au dezvoltat DNAmFitAge, un biomarker epigenetic care integrează măsurători de fitness, și au observat că culturistii aveau o vârstă epigenetică semnificativ mai mică decât controalele de aceeași vârstă.
Într-un alt studiu, indivizii cu o capacitate aerobă mare (VO₂ max estimat) prezentau o accelerare epigenetică redusă cu 1,5–2 ani comparativ cu cei cu fitness scăzut [26].
La bărbați vârstnici, valorile VO₂ peak și VO₂ la pragul ventilator (VT) au fost negativ corelate cu accelerarea epigenetică, iar aceste corelații s-au menținut după ajustarea pentru vârstă, fumat și consum de alcool.
Studiul lui Cordero et al. a arătat că capacitatea aerobă ridicată (CRF) se corelează cu o accelerare epigenetică mai redusă, inclusiv la persoane cu limitare cronică a fluxului de aer.

Aceste rezultate indică faptul că menținerea unui nivel ridicat de condiție fizică poate încetini îmbătrânirea epigenetică, dar nu demonstrează o relație cauzală.

Ce organe beneficiază de efectele geroprotectoare ale exercițiului?

Majoritatea studiilor umane s-au concentrat pe sânge și mușchi scheletic.
Studii recente pe șobolani selecționați genetic pentru capacitate aerobă ridicată au arătat că epigenetic, nu doar mușchiul scheletic, ci și țesutul adipos, cordul și ficatul prezentau o vârstă epigenetică redusă [33].
Cu toate acestea, ceasurile epigenetice derivate din sângele de șobolan nu reflectau diferențele inter-organice.
S-au observat diferențe semnificative în metilarea globală și entropia epigenetică în mușchiul solear, cord și intestin, susținând ideea că exercițiul conferă beneficii multi-organice.
De asemenea, microbiomul intestinal pare să se coreleze cu accelerarea epigenetică și condiția fizică, sugerând o rețea inter-organică de îmbătrânire influențată de exercițiu.

Rezultate

Exercițiul fizic structurat (aerobic și rezistență) poate reduce vârsta epigenetică în mușchiul scheletic și sânge.
Condiția fizică ridicată (măsurată prin VO₂ peak și pragul ventilator) este asociată cu o încetinire a ceasului epigenetic, inclusiv la nivel sistemic.
Activitatea fizică recreativă este benefică, în timp ce comportamentul sedentar și activitatea profesională intensă pot accelera îmbătrânirea epigenetică.
Efectele variază între indivizi și între organe, ceea ce necesită personalizarea intervențiilor.

Provocări și direcții viitoare

Standardizarea metodologiilor este esențială (definirea clară a activității fizice, exercițiului și fitnessului, alegerea ceasurilor epigenetice).
Clarificarea relațiilor cauzale este necesară, în special având în vedere variabilitatea răspunsului la exercițiu. Persoanele cu vârstă epigenetică mare par a răspunde mai bine.
Înțelegerea mecanismelor moleculare care leagă exercițiul de metilarea ADN este o prioritate. De exemplu, metilarea globală și specifică (în regiuni promotoare) este afectată de exercițiu, dar conexiunile cu ceasurile epigenetice actuale rămân neclare.
Noile ceasuri causale precum DamAge și AdaptAge, construite pe CpG-uri cu impact potențial direct asupra sănătății, pot ajuta la identificarea mecanismelor prin care exercițiul influențează îmbătrânirea.

Data actualizare: 02-09-2025 | creare: 02-09-2025 | Vizite: 100

Bibliografie

Takuji Kawamura, Mitsuru Higuchi, Zsolt Radak, Yasuyuki Taki. Exercise as a geroprotector: focusing on epigenetic aging. Aging, 2025; DOI: 10.18632/aging.206278
https://www.aging-us.com/article/206278/text

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/happy-mature-couple-embracing-after-working-out-home_26401495.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Rolul microbiomului în instabilitatea genomică și scurtarea telomerilor: o nouă paradigmă în biologia îmbătrânirii

Un studiu publicat în aprilie 2025 în revista Exploratory Research and Hypothesis in Medicine, realizat de Chakra...

Singurătatea scade speranța de viață sănătoasă la adulții în vârstă

Un studiu recent publicat în jurnalul BMC Public Health analizează impactul singurătății asupra speranței de ...

Strategii pentru reducerea hipoglicemiei și hipotensiunii iatrogene la vârstnicii vulnerabili

Tratamentul excesiv al diabetului zaharat și hipertensiunii arteriale la vârstnicii vulnerabili duce frecven...

Legatura dintre alimente și longevitate [meta-analize]
Cursurile de creativitate au un bun raport cost-eficiență în privința îmbunătățirii calității vieții vârstnicilor
Cât de mult poate sta o persoană pe un picior dezvăluie gradul de îmbătrânire
Activitățile stimulante din punct de vedere cognitiv pot reduce riscul de demență la vârstnici

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Cercetătorii au reușit să inverseze efectele îmbătrânirii folosind o abordare chimică

Cercetătorii de la Harvard Medical School au făcut o descoperire revoluționară în domeniul îmbătrânirii și...

Protocolul de încetinire a îmbătrănirii - alimentaţie, mod de viaţă, suplimente

Procesul normal al îmbătrânirii este inevitabil și afectează toate aspectele vieții noastre. Pe măsură ce �...

Cercetătorii vizează combaterea îmbătrânirii și a bolilor legate de vârstă cu ajutorul vaccinurilor

Studiul examinat în recenzia publicată în Nature Aging explorează potențialul vaccinurilor în tratamentul tul...

Plasma de șoarecilor tineri inversează îmbătrânirea la șoarecii mai în vârstă

Activarea țintei moleculare inversează mai multe semne distinctive ale îmbătrânirii

Îmbunătățirea autofagiei ar putea încetini îmbătrânirea și combate boala Alzheimer?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum