Expunerea la PFOS agravează leziunile hepatice induse de alcool

Un studiu publicat în Toxicological Sciences de cercetători de la Universitatea din Louisville evidențiază o interacțiune periculoasă între alcool și o substanță chimică întâlnită frecvent în produse de uz zilnic: perfluorooctan sulfonatul (PFOS). Acest compus aparține clasei de substanțe denumite substanțe per- și polifluoroalchilate (PFAS), recunoscute pentru persistența lor în mediu și în organismul uman.

Context: alcoolul și „chimicalele eterne”

PFOS este utilizat de zeci de ani în produse precum:

• tigăi antiaderente
• îmbrăcăminte rezistentă la apă
• ambalaje pentru alimente
• mochete tratate antimurdărie
• spume pentru stingerea incendiilor

Datorită utilizării extinse, PFAS se detectează în sângele a aproximativ 95% din americani. În paralel, consumul de alcool rămâne o problemă majoră de sănătate publică – contribuind la aproximativ 3 milioane de decese anual la nivel global.

Ipoteza studiului

Cercetătorii au investigat dacă expunerea concomitentă la PFOS și alcool agravează leziunile hepatice. Deși se știe că ambele cauzează afectare hepatică separat, efectul lor combinat era puțin înțeles până acum.

Metodologie

Studiul a utilizat un model murin („two-hit model”) în care șoarecii au fost alimentați cu alcool și au primit PFOS prin gavaj. Ulterior, au fost evaluați biomarkerii hepatici, expresia genică, activarea receptorilor nucleari și căile metabolice implicate în leziunea hepatică.

Detalii experimentale:

• Durata: 15 zile de dietă cu alcool
• PFOS administrat din ziua 6 (1 mg/kg timp de 10 zile)
• Doză finală acută de alcool: 5 g/kg
• Evaluare la 5–6 ore post-binge

Rezultate principale

1. Acumulare hepatică de PFOS

Aproximativ 60% din doza de PFOS s-a acumulat în ficat, organul principal afectat și de alcool.

2. Agresarea ficatului prin expunere combinată

Co-expunerea a condus la:

• creștere semnificativă a steatozei hepatice
• niveluri crescute de VLDL și ALT
• disreglarea metabolismului acizilor grași
• activarea stresului oxidativ și a genelor implicate în carcinogeneză

3. Modificări moleculare cheie

Expunerea la PFOS a activat receptori nucleari precum:

• PPARα (peroxisome proliferator-activated receptor alpha)
• CAR (constitutive androstane receptor)
• PXR (pregnane X receptor)

Aceștia au indus expresia unor gene P450 precum Cyp4a10, Cyp2b10 și Cyp3a11, ceea ce explică exacerbarea toxicității alcoolului.

Implicarea PFOS în disfuncțiile hepatice

ADN-ul și profilul transcriptomic al ficatului au indicat:

• procese inflamatorii crescute
• fibroză hepatică accentuată
• stimularea căilor asociate carcinomului hepatocelular

Concluzii și implicații

Studiul demonstrează că PFOS este un factor agravant major în boala hepatică asociată alcoolului. Această substanță acționează ca disruptor metabolic și modul de activare a receptorilor nucleari joacă un rol central în apariția leziunilor hepatice severe.

„Acest studiu explică de ce două persoane cu un consum similar de alcool pot avea evoluții hepatice foarte diferite – factorii de mediu precum PFOS pot fi veriga lipsă.” – Frederick Ekuban, autor principal

Recomandări practice pentru populație

Pentru a reduce expunerea la PFAS, autorii recomandă:

• Folosirea vaselor din inox sau fontă în locul celor cu strat antiaderent
• Filtrarea apei potabile, mai ales în zone industriale
• Evitarea textilelor tratate anti-pete și covoarelor rezistente la murdărie
• Reducerea consumului de produse fast-food și popcorn la microunde
• Achiziționarea produselor cu eticheta „fără PFAS”

Perspective viitoare

Cercetările continuă la University of Louisville pentru a evalua:

• efectele altor compuși PFAS în combinație cu alcoolul
• diferențele între sexe în ceea ce privește vulnerabilitatea hepatică
• posibilitatea dezvoltării unor terapii țintite care să prevină sau să atenueze leziunile hepatice

Impact asupra politicilor de sănătate

Având în vedere prevalența crescută a bolilor hepatice și contaminarea omniprezentă cu PFAS, rezultatele susțin apelurile pentru reglementări mai stricte privind poluanții chimici. Înțelegerea interacțiunilor dintre factorii de mediu și comportamentele de viață este esențială pentru prevenirea bolilor cronice și elaborarea politicilor publice eficiente.