Oare chiar am nevoie de un psiholog?
Buna
Sunt impreuna cu prietenul meu de 4 ani. Doi ani au fost la distanta si de doi ani stam impreuna.Amandoi suntem la facultate, eu medicina si el in curand merge la Bucuresti la inm pentru doi ani.Deci iar distanta. El se comporta ft frumos cu mine, e ft atent si ne intelegem ft bine, dar de ceva timp eu am inceput sa fiu geloasa. Este un tip frumos, vorbaret si atrage privirile fetelor din jur.Asta nu e o problem pt mine pt ca am incredere in el si il cunosc din punctul asta de vedere. DAR.. de vreo cateva luni vorbeste pe fb cu o tipa din alt oras.A cunoscut-o pe net pe un joc online. La inceput ei vorbeau numa cand jucau, dupa au facut schimb de fb sub pretextul' sa ne sincronizam cand jucam'. El imi spunea la inceput ca vorbeste cu ea o data la 2 zile, dar in ultima vreme vorbeste si de 2-3 ori pe zi. Am vazut conversatiile, el mi le'a aratat pt a nu imi face filme ca cine stie ce vorbesc si vorbesc chestii fara importanta:ce mai faci, cum merge facultatea si alte treburi. Dar am ajuns sa nu o suport pe tipa respectiva pt ca se baga in seama cu orice chestie'nu imi merge bine netul, ce sa fac... nu gasesc treaba aia, cum fac' si nimicuri din astea.In convesatiile lor eu observ cum 'arunca' anumite fraze cu un alt sens. Prietenul meu imi spune ca ea glumeste sau vorbeste la misto si el nu o baga in seama la treburile astea. Dar eu sunt fata si stiu cand o alta fata face astfel de 'glumite'. Am facut de vreo 2-3 ori scene de gelozie si de fiecare data imi spune ca el nu vede nimic atractiv la ea, ca nu ii place, sa nu imi mai fac'filme' cum ca el ma lasa pt acea tipa.De fiecare data inteleg, trec peste, dar dupa ceva timp, dupa ce vad iar 'glumitele' ei iar ma umplu de nervi. Ultima oara mi'a spus daca nu vreau sa merg la un psiholog sa vorbesc despre treaba asa, cu gelozia si tot, pt ca el nu mai stie ce sa imi spuna ca sa nu revin iar la gelozie si toate cele. Sunt o persoana sensibila si in ultima vreme simt ca nu mai am singuranta care o aveam in mine.Sunt foarte atasata de iubitul meu si am o frica interioara de a nu ramane singura, o frica ce pana acum vreo 2-3 luni nu o aveam.Lui ii este frica sa nu fac scene de gelozie in viitor, mai urate. Eu mereu ii spun ca nu, dar nu stiu daca o sa ma pot controla cum trebuie.Mi'as dori sa pot deveni indiferenta la chestiile de genul asta, dar. Oare chiar am nevoie de un psiholog?
Sunt impreuna cu prietenul meu de 4 ani. Doi ani au fost la distanta si de doi ani stam impreuna.Amandoi suntem la facultate, eu medicina si el in curand merge la Bucuresti la inm pentru doi ani.Deci iar distanta. El se comporta ft frumos cu mine, e ft atent si ne intelegem ft bine, dar de ceva timp eu am inceput sa fiu geloasa. Este un tip frumos, vorbaret si atrage privirile fetelor din jur.Asta nu e o problem pt mine pt ca am incredere in el si il cunosc din punctul asta de vedere. DAR.. de vreo cateva luni vorbeste pe fb cu o tipa din alt oras.A cunoscut-o pe net pe un joc online. La inceput ei vorbeau numa cand jucau, dupa au facut schimb de fb sub pretextul' sa ne sincronizam cand jucam'. El imi spunea la inceput ca vorbeste cu ea o data la 2 zile, dar in ultima vreme vorbeste si de 2-3 ori pe zi. Am vazut conversatiile, el mi le'a aratat pt a nu imi face filme ca cine stie ce vorbesc si vorbesc chestii fara importanta:ce mai faci, cum merge facultatea si alte treburi. Dar am ajuns sa nu o suport pe tipa respectiva pt ca se baga in seama cu orice chestie'nu imi merge bine netul, ce sa fac... nu gasesc treaba aia, cum fac' si nimicuri din astea.In convesatiile lor eu observ cum 'arunca' anumite fraze cu un alt sens. Prietenul meu imi spune ca ea glumeste sau vorbeste la misto si el nu o baga in seama la treburile astea. Dar eu sunt fata si stiu cand o alta fata face astfel de 'glumite'. Am facut de vreo 2-3 ori scene de gelozie si de fiecare data imi spune ca el nu vede nimic atractiv la ea, ca nu ii place, sa nu imi mai fac'filme' cum ca el ma lasa pt acea tipa.De fiecare data inteleg, trec peste, dar dupa ceva timp, dupa ce vad iar 'glumitele' ei iar ma umplu de nervi. Ultima oara mi'a spus daca nu vreau sa merg la un psiholog sa vorbesc despre treaba asa, cu gelozia si tot, pt ca el nu mai stie ce sa imi spuna ca sa nu revin iar la gelozie si toate cele. Sunt o persoana sensibila si in ultima vreme simt ca nu mai am singuranta care o aveam in mine.Sunt foarte atasata de iubitul meu si am o frica interioara de a nu ramane singura, o frica ce pana acum vreo 2-3 luni nu o aveam.Lui ii este frica sa nu fac scene de gelozie in viitor, mai urate. Eu mereu ii spun ca nu, dar nu stiu daca o sa ma pot controla cum trebuie.Mi'as dori sa pot deveni indiferenta la chestiile de genul asta, dar. Oare chiar am nevoie de un psiholog?
4 comentarii
Ati putea sa mergeti la un psiholog, cu care sa discutati exact ceea ce ati scris:"am o frica interioara de a nu ramane singura". Aceasta teama este cea care va modifica comportamentul. Gelozia este de fapt teama, teama de a pierde...
Si aceasta teama nu are legatura cu ceea ce face sau nu face partenerul, este in Dumneavoastra, si o veti duce in orice relatie...
Si aceasta teama nu are legatura cu ceea ce face sau nu face partenerul, este in Dumneavoastra, si o veti duce in orice relatie...
Nu consider sanatoasa pt dv o relatie zilnica a partenerului cu o persoana de sex opus.
Ar trebui sa ii propuneti sa renunte la ea daca intr-adevar vrea sa faca dovada ca va iubeste. Nu sa va duca la psiholog. La psiholog e cam 100 lei ora. Plateste el ? Platiti dv. ?
Eu nu mi-as da sanatatea psihica pe teama de a nu ramane singura. Pe primul plan trebuie sa puneti intotdeauna sanatatea dv si propria dv persoana. El daca nu isi da seama ce va face inseamna ca este inconstient si nu cred ca va doriti in calitate de viitor medic sa traiti zi de zi langa un sot care joaca jocuri si vorbeste cu alte fete, comunicandu-va ca dv sunteti cea cu probleme.
Eu personal consider ca reactia dv e fireasca si ca la el e vorba de educatia si de neputinta de a se stapini.
Putea f bine sa isi aleaga un partener baiat cu care sa se joace si sa nu va mai dea atatea batai de cap.
Sunteti tinara, aveti toata viata inainte. Reevaluati-va relatia daca partenerul nu se potoleste.
Maine 'tanara cu care joaca' s-ar putea sa ii propuna ceva mai mult. Iar barbatii nu prea au coloana verticala sa se dea in laturi de la asa ceva. Veti sfarsi tot prin a suferi dv. Uitati-va bine la el cum e acum. Nu va ganditi ca se va schimba peste noapte. Lupul isi schimba parul dar naravul ba.
Eu personal l-as pune sa renunte la acea relatie spre binele meu. Daca va iubeste intr-adevar o va face si va renunta la acea persoana fara sa clipeasca.
Puteti dv sa dati bani oricati la psihologi. Niciunul nu va va convinge de nimic in conditiile in care veti vedea cum el tine zilnic relatia cu acea persoana de sex opus si veti suferi.
Consider reactia dv fireasca.
Daca de maine dv veti incepe sa discutati zilnic cu un el, va asigur ca reactia lui va fi mult mai puternica si in nici un caz nu va va sfatui sa mergeti impreuna la psiholog.
Parerea mea e ca va manipuleaza si nu are un caracter puternic si centrat pe o viitoare familie.
Iar daca notiunea lui de familie sau de cuplu e asta si nu poate face nimic, eu m-as reorienta scurt.
Imaginati-va ca deja v-ati casatorit si aveti copii. Ce vor zice copiii ? Cu ce femeie se joaca tati pe calculator ? Au mai fost cazuri de genul pe forum. Chiar la asta s-a ajuns... Atentie mare pe cine alegeti sa va fie partener in viata si pe cine lasati sa va dezechilibreze emotional.
Ar trebui sa ii propuneti sa renunte la ea daca intr-adevar vrea sa faca dovada ca va iubeste. Nu sa va duca la psiholog. La psiholog e cam 100 lei ora. Plateste el ? Platiti dv. ?
Eu nu mi-as da sanatatea psihica pe teama de a nu ramane singura. Pe primul plan trebuie sa puneti intotdeauna sanatatea dv si propria dv persoana. El daca nu isi da seama ce va face inseamna ca este inconstient si nu cred ca va doriti in calitate de viitor medic sa traiti zi de zi langa un sot care joaca jocuri si vorbeste cu alte fete, comunicandu-va ca dv sunteti cea cu probleme.
Eu personal consider ca reactia dv e fireasca si ca la el e vorba de educatia si de neputinta de a se stapini.
Putea f bine sa isi aleaga un partener baiat cu care sa se joace si sa nu va mai dea atatea batai de cap.
Sunteti tinara, aveti toata viata inainte. Reevaluati-va relatia daca partenerul nu se potoleste.
Maine 'tanara cu care joaca' s-ar putea sa ii propuna ceva mai mult. Iar barbatii nu prea au coloana verticala sa se dea in laturi de la asa ceva. Veti sfarsi tot prin a suferi dv. Uitati-va bine la el cum e acum. Nu va ganditi ca se va schimba peste noapte. Lupul isi schimba parul dar naravul ba.
Eu personal l-as pune sa renunte la acea relatie spre binele meu. Daca va iubeste intr-adevar o va face si va renunta la acea persoana fara sa clipeasca.
Puteti dv sa dati bani oricati la psihologi. Niciunul nu va va convinge de nimic in conditiile in care veti vedea cum el tine zilnic relatia cu acea persoana de sex opus si veti suferi.
Consider reactia dv fireasca.
Daca de maine dv veti incepe sa discutati zilnic cu un el, va asigur ca reactia lui va fi mult mai puternica si in nici un caz nu va va sfatui sa mergeti impreuna la psiholog.
Parerea mea e ca va manipuleaza si nu are un caracter puternic si centrat pe o viitoare familie.
Iar daca notiunea lui de familie sau de cuplu e asta si nu poate face nimic, eu m-as reorienta scurt.
Imaginati-va ca deja v-ati casatorit si aveti copii. Ce vor zice copiii ? Cu ce femeie se joaca tati pe calculator ? Au mai fost cazuri de genul pe forum. Chiar la asta s-a ajuns... Atentie mare pe cine alegeti sa va fie partener in viata si pe cine lasati sa va dezechilibreze emotional.
Clara, spui ca nu consideri "sanatoasa o relatie zilnica a partenerului cu o persoana de sex opus". Nici Flavinia si nici noi nu stim deocamdata ce inseamna aceasta relatie pentru partenerului ei. E posibil sa fie o problema...sau nu.
Dar in loc sa ne jucam de-a "˜alba-neagra"™ cu presupusul, ar fi poate mai folositor ca Flavinia sa incerce sa afle mai multe aspecte obiective: de exemplul ce sta la baza dorintei prietenului de a juca online...ar putea sa fie ceva legat de monotonia ce s-a instalat in cuplu? s-a schimbat ceva in interactiunea dintre ei? Sau...cum crezi ca ar reactiona el daca ai sugera Flavinia sa va intalniti impreuna toti trei la o cafea sau pe Skype, sa o cunosti si tu pe cea cu care joaca, pentru a te "˜lecui"™ de gelozie?
Daca aceste optiuni nu functioneaza, spun eu ca tu esti cea care decide daca merita sau nu sa investesti in viitorul relatiei voastre si sa incerci si terapia de cuplu. Poate fi chiar mai scumpa decat cei 100 RON pe ora...insa nu cred ca poate sa-ti spuna altcineva daca viitorul vostru impreuna merita sau nu aceasta investitie.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata de cuplu si familie
Dar in loc sa ne jucam de-a "˜alba-neagra"™ cu presupusul, ar fi poate mai folositor ca Flavinia sa incerce sa afle mai multe aspecte obiective: de exemplul ce sta la baza dorintei prietenului de a juca online...ar putea sa fie ceva legat de monotonia ce s-a instalat in cuplu? s-a schimbat ceva in interactiunea dintre ei? Sau...cum crezi ca ar reactiona el daca ai sugera Flavinia sa va intalniti impreuna toti trei la o cafea sau pe Skype, sa o cunosti si tu pe cea cu care joaca, pentru a te "˜lecui"™ de gelozie?
Daca aceste optiuni nu functioneaza, spun eu ca tu esti cea care decide daca merita sau nu sa investesti in viitorul relatiei voastre si sa incerci si terapia de cuplu. Poate fi chiar mai scumpa decat cei 100 RON pe ora...insa nu cred ca poate sa-ti spuna altcineva daca viitorul vostru impreuna merita sau nu aceasta investitie.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata de cuplu si familie
Frica este până la urmă un mecanism de supravieţuire. Este normal să îl avem. Numai că frica este legată de o anxietate. Iar în cazul Flavinei poate fi o anxietate de separare, sau putem face şi alte presupuneri pe acest forum. În orice caz la psiholog se pot găsi răspunsuri la modul cum ne comportăm, cum reacţionăm, ce aşteptări să avem în primul rând de la noi, cum putem funcţiona mai optim.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 6Este nevoie de terapie de cuplu și când logodnicii se mută împreună?
- 2Logodnica mea mi-a spus că și-a scos uterul pentru a nu mai face copii. Este posibil?
- 1Casatorie toxica
- 0Cum ar trebui să arate un contract pentru prestarea servicilor psihologice?
- 1M-am indragostit de o colega de munca
- 5Abuz psihologic în cuplu
- 2Să lupt sau să renunț?
- 1Certuri si lipsa de empatie
- 1Probleme in relație de 4 ani
- 1Copilul lui din alta relatie
