Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
Cateodata simt inima ca falfaie, parca ar vibra.este tot de la anxietate?mai simte cineva asa ceva?
Poate sunt extrasistole.. si daca sunt, pot fi si de la anxietate. fa un control cardio si un holter ca sa stii exact..
Terapia Bowen este cea mai simpla si eficienta tehnica holistica, extrem de profunda ce are la baza teoria conform careia organsimul in stare de relaxare totala isi activeaza abilitatea de a rezolva orice problema a corpului sau a mintii.
Combate durerea
Principalul motiv pentru care pacientii aleg terapia Bowen este durerea. Durerea poate sa apara in urma unui accident, o inflamatie, infectie, circulatie deficitara, anumite procese degenerative la nivelul oaselor sau al organelor. Inca de la prima sedinta, terapia Bowen atenueaza semnificativ durerea.
Reduce stresul
Unul dintre importantele beneficii ale terapiei Bowen este acela de a diminua stresul cu care ne confruntam zi de zi, prin reducerea tensiunii musculare si imbunatatirea fluxului energetic in corp. Astfel terapia Bowen ajuta la cresterea capacitatii organismului de adaptare la stres.
Activeaza capacitatea pulmonara si aportul de oxigen in plamani
Persoanelor care sufera de bronsita, astm sau alte probleme respiratorii, terapia Bowen ajuta la imbunatatirea circulatiei, la reducerea tensiunii musculare si cresterea capacitatii pulmonare.
Imbunatatirea problemelor emotionale si psihologice
Terapia Bowen imbunatateste problemele de ordin psihologic, anxietate, atacuri de panica si depresii.Pacientii Bowen confirma ca se simt mult mai calmi, mai relaxati si pregatiti sa isi infrunte temerile sau problemele.
Imbunatateste postura copului
O postura defectuoasa adesea dauneaza grav organismului provocand deformari ale coloanei sau tulburari de ordin psihologic. Terapia Bowen reduce tensiunea musculara din corp ceea ce duce la optimizarea echilibrului homeostatic si corectarea posturii defectuoase.
Inlaturarea chisturilor
In foarte multe cazuri, prin terapia Bowen a avut loc disparitia chisturilor semnalate de pacient. Acesta este un efect al procesului de optimizare si detoxifiere al drenajului limfatic, proces ce sporeste capacitatea organismului de purificare a rezidurilor.
Efect detoxifiant
Terapia Bowen are ca beneficiu detoxifierea organsimului prin eliminarea unor toxine care dauneaza organismului. Acest lucru este posibil prin stimularea sistemului limfatic, imbunatatirea circulatiei sanguine si optimizarea functiei renale. Toxinele reziduale din organism sunt adesea responsabile de instalarea unor afectiuni cronice ca sindromul oboselii cronice, inflamatiile, migrenele sau alte afectiuni degenerative.
Optimizeaza digestia si absorbtia substantelor nutritive
Pacientii Bowen confirma adesea imbunatatiri la nivelul digestiei si ameliorari a problemelor stomacale. Prin imbunatatirea circulatiei si reducerea tensiunii musculare, sistemul digestiv este mai bine pregatit pentru absorbtia substantelor nutritive care sunt transportate astfel mai eficient la celule, ceea e vine in sprijinul procesului e autovindecare.
Tratarea accidentarilor la sportivi si a afectiunilor cronice
Terapia Bowen si-a dovedit eficacitatea in tratarea unor diferite afectiuni cronice, celor de ordin intern precum constipatia sau tulburari digestive. In cazurile accidentarilor survenite in timpul activitatilor sportive, precum intinderile ligamentelor, accidentari ale umarului, genunchiului, gleznelor etc., terapia Bowen adesea previne interventiile chirurgicale.
Stimuleaza circuitul energetic si circulatia sangelui in corp
Pacientii Bowen descriu in urma terapiei senzatii de caldura manifestate in diferite parti ale corpului, ceea ce indica o fluidizare a circuitului energetic si incercarea organismului de a se reechilibra. Circulatia deficitara este responsabila de o multime de probleme de sanatate.
Alte probleme tratate cu succes de terapia Bowen :
probleme ale soldurilor
dureri de spate
spondiloza cervicala
scolioze
hernie de disc
coxartroza
discopatie lombara
cifoze
osteoporoza
spondilita
dureri de maxilare
tensiuni musculare
sindrom carpian
discopatie lombara
afectiuni renale
dureri premenstruale
infertilitate
cistita
simptome ale menopauzei
afectiuni ale prostatei
alergii
dureri in piept
tensiune marita si oscilanta
afectiuni cardio-vasculare
probleme circulatorii
crampe
diaree
obezitate
stare de greata
probleme digestive
paralizii ale nervului facial
dureri de dinti
imunitate scazuta
congestia si infectia sinusurilor
dezechilibre emotionale
oboseala cronica
insomnie
boala Parkinson
accidente vasculare cerebrale
paralazii si tetraplegii etc.
Combate durerea
Principalul motiv pentru care pacientii aleg terapia Bowen este durerea. Durerea poate sa apara in urma unui accident, o inflamatie, infectie, circulatie deficitara, anumite procese degenerative la nivelul oaselor sau al organelor. Inca de la prima sedinta, terapia Bowen atenueaza semnificativ durerea.
Reduce stresul
Unul dintre importantele beneficii ale terapiei Bowen este acela de a diminua stresul cu care ne confruntam zi de zi, prin reducerea tensiunii musculare si imbunatatirea fluxului energetic in corp. Astfel terapia Bowen ajuta la cresterea capacitatii organismului de adaptare la stres.
Activeaza capacitatea pulmonara si aportul de oxigen in plamani
Persoanelor care sufera de bronsita, astm sau alte probleme respiratorii, terapia Bowen ajuta la imbunatatirea circulatiei, la reducerea tensiunii musculare si cresterea capacitatii pulmonare.
Imbunatatirea problemelor emotionale si psihologice
Terapia Bowen imbunatateste problemele de ordin psihologic, anxietate, atacuri de panica si depresii.Pacientii Bowen confirma ca se simt mult mai calmi, mai relaxati si pregatiti sa isi infrunte temerile sau problemele.
Imbunatateste postura copului
O postura defectuoasa adesea dauneaza grav organismului provocand deformari ale coloanei sau tulburari de ordin psihologic. Terapia Bowen reduce tensiunea musculara din corp ceea ce duce la optimizarea echilibrului homeostatic si corectarea posturii defectuoase.
Inlaturarea chisturilor
In foarte multe cazuri, prin terapia Bowen a avut loc disparitia chisturilor semnalate de pacient. Acesta este un efect al procesului de optimizare si detoxifiere al drenajului limfatic, proces ce sporeste capacitatea organismului de purificare a rezidurilor.
Efect detoxifiant
Terapia Bowen are ca beneficiu detoxifierea organsimului prin eliminarea unor toxine care dauneaza organismului. Acest lucru este posibil prin stimularea sistemului limfatic, imbunatatirea circulatiei sanguine si optimizarea functiei renale. Toxinele reziduale din organism sunt adesea responsabile de instalarea unor afectiuni cronice ca sindromul oboselii cronice, inflamatiile, migrenele sau alte afectiuni degenerative.
Optimizeaza digestia si absorbtia substantelor nutritive
Pacientii Bowen confirma adesea imbunatatiri la nivelul digestiei si ameliorari a problemelor stomacale. Prin imbunatatirea circulatiei si reducerea tensiunii musculare, sistemul digestiv este mai bine pregatit pentru absorbtia substantelor nutritive care sunt transportate astfel mai eficient la celule, ceea e vine in sprijinul procesului e autovindecare.
Tratarea accidentarilor la sportivi si a afectiunilor cronice
Terapia Bowen si-a dovedit eficacitatea in tratarea unor diferite afectiuni cronice, celor de ordin intern precum constipatia sau tulburari digestive. In cazurile accidentarilor survenite in timpul activitatilor sportive, precum intinderile ligamentelor, accidentari ale umarului, genunchiului, gleznelor etc., terapia Bowen adesea previne interventiile chirurgicale.
Stimuleaza circuitul energetic si circulatia sangelui in corp
Pacientii Bowen descriu in urma terapiei senzatii de caldura manifestate in diferite parti ale corpului, ceea ce indica o fluidizare a circuitului energetic si incercarea organismului de a se reechilibra. Circulatia deficitara este responsabila de o multime de probleme de sanatate.
Alte probleme tratate cu succes de terapia Bowen :
probleme ale soldurilor
dureri de spate
spondiloza cervicala
scolioze
hernie de disc
coxartroza
discopatie lombara
cifoze
osteoporoza
spondilita
dureri de maxilare
tensiuni musculare
sindrom carpian
discopatie lombara
afectiuni renale
dureri premenstruale
infertilitate
cistita
simptome ale menopauzei
afectiuni ale prostatei
alergii
dureri in piept
tensiune marita si oscilanta
afectiuni cardio-vasculare
probleme circulatorii
crampe
diaree
obezitate
stare de greata
probleme digestive
paralizii ale nervului facial
dureri de dinti
imunitate scazuta
congestia si infectia sinusurilor
dezechilibre emotionale
oboseala cronica
insomnie
boala Parkinson
accidente vasculare cerebrale
paralazii si tetraplegii etc.
Multumesc de raspuns, dar de Bach nu stie nimeni nimic ?
De Bach am auzit si eu, dar nu l.am incercat. Unii spun ca ar fi bazat doar pe efectul placebo, ceea ce e foarte bine atata timp cat isi face treaba. Daca te uiti la comentariile anterioare o sa vezi ca acum 1-2 luni, nu mai stiu exact, o fata spunea ca a folosit.
Poti sa dai Cautare pe forum Terapia florala Bach. Dar am inteles ca e slaba si ca nu trebuie luat in paralel tratament medicamentos.
Multumesc de sfat, am cautat si eu...spune ca nu intra in interacatiune cu alte medicamente...oricum nu am mai luat pastile de 4 ani.
Totusi parca i-as da o sansa :)) daca a functionat...am sa va anunt si pe voi
Totusi parca i-as da o sansa :)) daca a functionat...am sa va anunt si pe voi
Am incercat eu bach, mie mai bine imi prinde sa ascult Bach, daca intelegi ce vreau sa zic Dijin.
@1Nume am facut control cardio complet cu tot cu holter si doar 10 extrasistole...dar in unele zile eu simt mult mai multe.doctorul cardiolog mi-a spus ca e normal ca in unele zile sa simt mult mai multe ca intr-o zi normala.am vazut din postarile tale ca si pe tine te mai supara esv-urile...
Mox si eu mai simt falfaieli cum zici tu.
Presiune in cap sau apasare in zona tamplei aveti?
Presiune in cap sau apasare in zona tamplei aveti?
@MagieAI multumesc :)))) inteleg multzam frumos
@MOX, @Sinc, acele falfieli le am si eu de 6 ani de cand am anxietatea si atacurile de panica, la fel si presiunea pe cap si dureri de cap dar cel mai frecvent in zona cervicala.
Asa se manifesta mizeria asta de care suferim.
@MOX, @Sinc, acele falfieli le am si eu de 6 ani de cand am anxietatea si atacurile de panica, la fel si presiunea pe cap si dureri de cap dar cel mai frecvent in zona cervicala.
Asa se manifesta mizeria asta de care suferim.
Buna ziua! As avea si eu nevoie de o parere din partea dumneavoastra. Acum un an si ceva am avut primul atac de panica din cauza stresului excesiv, iar de atunci parca nu mai sunt eu.. din persoana, uneori, prea optimista si rabdatoare am devenit foarte agitata si neincrezatoare. Intre timp au aparut tot mai multe simptome si destul de variate.. daca la inceput aveam un nod in gat si simteam ca ma sufoc, acum dupa mai mult de un an simt o apasare in piept, o strangere de gat, am insomnii, ameteli, stau mereu incordata fara sa imi dau seama si ma trezesc tremurand cand reusesc totusi sa dorm, am dureri in diferite parti ale corpului, imi simt picioarele moi si amortite parca mi-ar fi frica sa le folosesc... stresul din viata mea este in continuare prezent, chiar mai mult deoarece parintii mei s-au despartit, m-am mutat in alt oras, simt ca nu mai pot face fata nici la facultate... ma simt foarte singura. Am fost la n medici, am facut toate analizele care au iesit foarte bune, doar o infectie cu sfafilococ auriu in gat care ma streseaza foarte tare si amo doua vertebre deplasate la coloana care ma impiedica sa mai fac sport, desi era singura placere care imi mai ramasese in viata.. inca am impresia ca sufar de o boala grava si medicii nu isi dau seama.. m-ar ajuta foarte mult si o alta parere, mai ales din partea unor oamenii care au trecut si trec prin atacuri de panica si anxietate pentru ca stiti cum se spune, daca nu traiesti o anumita stare, nu o poti intelege foarte bine.
Buna, tot ce descrii tu mi se intampla si mi s-a intamplat si mie poate chiar mai mult. ( am de 6 ani aceasta problema )
Sunt efectiv stari si senzatii de la anxietate generalizata si atacuri de panica.
Mergi frumusel la psihiatru si povestestei aceste senzatii o sa iti dea cateva pastilute le iei si multe simptome vor disparea.
Daca esti din Bucuresti da-mi mesaj privat iti pot recomanda un medic ff bun psihiatru.
Sunt efectiv stari si senzatii de la anxietate generalizata si atacuri de panica.
Mergi frumusel la psihiatru si povestestei aceste senzatii o sa iti dea cateva pastilute le iei si multe simptome vor disparea.
Daca esti din Bucuresti da-mi mesaj privat iti pot recomanda un medic ff bun psihiatru.
Mergi la psihiatru pentru tratament si daca sunt fonduri, ar fi bine sa faci si niste sedinte de psihoterapie. In maxim o luna medicamentele isi fac efectul si scapi de aceste stari.
Daca esti din Bucuresti poti apela la oameni de aici de pe forum sa mearga cu tine la medic asta in cazul in care iti este frica sa mergi singura.
Dar de mers trebuie sa mergi neaparat altfel starea se agreaveaza iti spun din experienta proprie. Eu de ex azi ma duc din nou dupa 3 ani... pentru anumite stari care inca le mai am sper sa scap si de astea.
Dar de mers trebuie sa mergi neaparat altfel starea se agreaveaza iti spun din experienta proprie. Eu de ex azi ma duc din nou dupa 3 ani... pentru anumite stari care inca le mai am sper sa scap si de astea.
Elena ccc, nu este neaparat sa mergi la psihiatru( care oricum o sa.ti dea pastile si ele doar o sa.ti mascheze starile), poti merge la niste sedinte de psihoterapie sa integi ce ti se intampla si ca tot ce simtim, absolut toate starile sunt doar de la capusorul nostru, nu de la vreo boala fizica.
Am inceput psihoterapia de doar 2 saptamani.. nu simt deloc diferenta, dar presupun ca trebuie sa mai treaca timp. Evit psihiatrul pentru ca nu consider pastilele o alternativa.. am fost cand a inceput aceasta stare si mi s-au recomandat multe pastile care m-au facut sa ma simt bine pe moment... o sa continui cu psihoterapia si sper sa fie bine!
Cei care se indoiesc ca boala e fizica, pot vedea filmuletele pe youtube cu neurotransmitters and anxiety.
Florina Flo cu tot respectul exista grade diferite de afectiune in aceasta problema psihologul simplu fara psihiatru este egal cu 0 la ceea ce a descris ea ca simte. Psihiatru nu iti da padtile sa iti mascheze nimic scumpo. ITI DA PASTILE PENTRU A RESTABILE LEGATURILE NEURONALE PE TRAIECTORIA care trebuie. Insotit de ajutor din partea psihologului vindecarea va fi mai rapida un pic si va tine mai mult.
@Elena imi pare rau ca treci prin asa ceva, acum hai sa iti spun o treaba, nu te speria pt ca nu poate fi mai rau. Poate fi mai rau si se poate agrava doar daca nu iei atitudine, insemnand sa intelegi ce ti se intampla. Faptul ca ai inceput terapia este extraordinar. La mine a durat ceva pana am inceput sa simt diferente.
Medicatia este adjuvant in starile respective. De baza ramane modul in care percepi tu anxietatea, cum interpretezi, cum actionezi si reevaluezi.
Iti pot spune cei de aici, dintre cei vechi printre care ma numar si eu, solutia nu sunt pastilele (mai ales pe perioade determinate gen 6 luni 1 an) solutia este sa intelegi extrem de bine cu ce te confrunti, cum poti aborda si cum trebuie sa iti schimbi atitudinea fata de anxietate.
Am trecut prin anxietate critica luni la rand, zi de zi noapte de noapte, ceea ce ai descris tu este doar o mica parte din ce am trait pe pielea mea.
Nu iti pierde speranta, nu te gandi ca ai o boala pe care nu au descoperit-o medicii pt ca fix asa am crezut toti, ca sigur sigur este altceva, mult mai grav, ca analizele nu sunt chiar concludente etc.
Ce trebuie sa stii este ca anxietatea te face sa crezi ca nu poti, nu reusesti, ca esti incapabil, dependent de elemente de siguranta, iti da impresia ca nu mai esti aceeasi persoana, este mama tuturor minciunilor. Este cea mai perversa si perfida tulburare.
Incercati sa nu cautati solutii in pastile minune, in terapii din cele mai pompoase, in remedii auzite la diverse persoane. Nu functioneaza, maxim ce poti obtine este efectul placebo de moment si cam atat. Restul e poveste. Anxietatea tot acolo e, banii aruncati, sperante desarte.
Nu degeaba toti oamenii care au trecut prin anxietate si atacuri de panica, acum fiind in remisie totala, spun ca acceptarea este cheia de baza. Este stalpul remisiei si modul cel mai intelept. Luptandu-te cu ceva efemer nu vei castiga. Este ca si cum te lupti tu cu un unicorn. Cati dintre voi ati vazut un unicorn, dar real? Cam asa este si lupta cu gandurile, cu senzatiile, e o lupta inutila.
Eu nu spun ca am gasit cheia succesului, ca sunt in remisie, nu vin sa spun ca totul e bine si frumos, recunosc, am avut 4 zile cu anxietate zero dupa care m-a plesnit un atac de panica infiorator avand la baza un gand intruziv (gandul ca pot comite suicid si ca in secunda aia aveam imrpesia ca ma pot arunca pe geam, lucru complet opus modului meu de a gandi, de a actiona, nu mi-as face rau singura sau altor persoane, nu am tendinte de genul, este cumva fix ceea ce urasc eu si im repugna ca si idee) si a reusit sa ma sperie pe moment. Recunosc, m-am lasat pacalita si mintita, a doua zi a fost infioratoare, m-am concentrat strict pe aceasta idee toata ziua, ma speria infiorator gandul chiar daca stiam ca este doar gand intruziv. Dar ideea este sa nu te lasi afectat de o zi proasta, ce e mai rau ai experimentat deja. Ce urmeaza, nu ai de unde sa stii, asa ca nu face presupuneri, nu judeca, nu trage concluzii.
Deci, Elena, trebuie sa stii ca nu ai absolut nimic, esti perfect sanatoasa, totul este in regula, este doar o distorsiune cognitiva, mintea noastra ne convinge de ceva ce nu este adevarat doar pe baza unor elemente, trairi, senzatii etc anterioare si care ne-au format o idee complet gresita de a percepe ce ni se intampla.
Cu cat te vei concentra mai mult pe anxietate cu atat amplifici starile, cu cat vei incerca sa anticipezi ce se intampla cu atat vei mari intensitatea anxietatii.
Stiu, in teorie este f usor, in practica mai greu.
Eu nu am crezut ca voi mai trai vreodata un singur minut de liniste din momentul aparitiei anxietatii. Oricine imi spunea sau explica, consideram ca incearca doar sa ma linisteasca pe moment si o spune de complezenta.
Acum pot spune ca stiu si ce inseamna sa ai ore bune sau o zi buna si linistita chiar daca uneori e urmata de o zi urata ca procul mistret. (nu stiu de ce am dat exemplul cu porcul mistret, asa mi-a venit)
Sper ca toti cei care suntem aici si nu numai, sa intram in remisie si sa ajungem in punctul acela al vietii cand nici n-o sa ne prea amintim cu exactitate prin ce am trecut. O sa privim ca pe un simplu eveniment nefericit din viata si cam atat.
Sper sa nu ma insel.
Medicatia este adjuvant in starile respective. De baza ramane modul in care percepi tu anxietatea, cum interpretezi, cum actionezi si reevaluezi.
Iti pot spune cei de aici, dintre cei vechi printre care ma numar si eu, solutia nu sunt pastilele (mai ales pe perioade determinate gen 6 luni 1 an) solutia este sa intelegi extrem de bine cu ce te confrunti, cum poti aborda si cum trebuie sa iti schimbi atitudinea fata de anxietate.
Am trecut prin anxietate critica luni la rand, zi de zi noapte de noapte, ceea ce ai descris tu este doar o mica parte din ce am trait pe pielea mea.
Nu iti pierde speranta, nu te gandi ca ai o boala pe care nu au descoperit-o medicii pt ca fix asa am crezut toti, ca sigur sigur este altceva, mult mai grav, ca analizele nu sunt chiar concludente etc.
Ce trebuie sa stii este ca anxietatea te face sa crezi ca nu poti, nu reusesti, ca esti incapabil, dependent de elemente de siguranta, iti da impresia ca nu mai esti aceeasi persoana, este mama tuturor minciunilor. Este cea mai perversa si perfida tulburare.
Incercati sa nu cautati solutii in pastile minune, in terapii din cele mai pompoase, in remedii auzite la diverse persoane. Nu functioneaza, maxim ce poti obtine este efectul placebo de moment si cam atat. Restul e poveste. Anxietatea tot acolo e, banii aruncati, sperante desarte.
Nu degeaba toti oamenii care au trecut prin anxietate si atacuri de panica, acum fiind in remisie totala, spun ca acceptarea este cheia de baza. Este stalpul remisiei si modul cel mai intelept. Luptandu-te cu ceva efemer nu vei castiga. Este ca si cum te lupti tu cu un unicorn. Cati dintre voi ati vazut un unicorn, dar real? Cam asa este si lupta cu gandurile, cu senzatiile, e o lupta inutila.
Eu nu spun ca am gasit cheia succesului, ca sunt in remisie, nu vin sa spun ca totul e bine si frumos, recunosc, am avut 4 zile cu anxietate zero dupa care m-a plesnit un atac de panica infiorator avand la baza un gand intruziv (gandul ca pot comite suicid si ca in secunda aia aveam imrpesia ca ma pot arunca pe geam, lucru complet opus modului meu de a gandi, de a actiona, nu mi-as face rau singura sau altor persoane, nu am tendinte de genul, este cumva fix ceea ce urasc eu si im repugna ca si idee) si a reusit sa ma sperie pe moment. Recunosc, m-am lasat pacalita si mintita, a doua zi a fost infioratoare, m-am concentrat strict pe aceasta idee toata ziua, ma speria infiorator gandul chiar daca stiam ca este doar gand intruziv. Dar ideea este sa nu te lasi afectat de o zi proasta, ce e mai rau ai experimentat deja. Ce urmeaza, nu ai de unde sa stii, asa ca nu face presupuneri, nu judeca, nu trage concluzii.
Deci, Elena, trebuie sa stii ca nu ai absolut nimic, esti perfect sanatoasa, totul este in regula, este doar o distorsiune cognitiva, mintea noastra ne convinge de ceva ce nu este adevarat doar pe baza unor elemente, trairi, senzatii etc anterioare si care ne-au format o idee complet gresita de a percepe ce ni se intampla.
Cu cat te vei concentra mai mult pe anxietate cu atat amplifici starile, cu cat vei incerca sa anticipezi ce se intampla cu atat vei mari intensitatea anxietatii.
Stiu, in teorie este f usor, in practica mai greu.
Eu nu am crezut ca voi mai trai vreodata un singur minut de liniste din momentul aparitiei anxietatii. Oricine imi spunea sau explica, consideram ca incearca doar sa ma linisteasca pe moment si o spune de complezenta.
Acum pot spune ca stiu si ce inseamna sa ai ore bune sau o zi buna si linistita chiar daca uneori e urmata de o zi urata ca procul mistret. (nu stiu de ce am dat exemplul cu porcul mistret, asa mi-a venit)
Sper ca toti cei care suntem aici si nu numai, sa intram in remisie si sa ajungem in punctul acela al vietii cand nici n-o sa ne prea amintim cu exactitate prin ce am trecut. O sa privim ca pe un simplu eveniment nefericit din viata si cam atat.
Sper sa nu ma insel.
@Dijin sa imi fie cu iertare dar te pot contrazice. Florina are mare dreptate. Statistic cei care iau tratament medicamentos si fara ajutor al psihoterapeutului au sansa de sub 30% de a intra in remisie, dupa intreruperea medicatiei e constatat ca senzatiile reapar.
90% dintre pacientii care au facut psihoterapie fara medicatie au intrat in remisie totala.
Ceea ce cunosti tu cu legaturile neuronale & company este una, la fel de bine se pot restabili si prin neuroplasticitate (pt ca tot asa s-a ajuns si la anxietate), alt subiect alt lucru de dezbatut.
Deci sa ma ierti dar daca tu privesti asa ca psihoterapia fara medicatie e zero (la forma pe care ea o are), atunci daca nu incerci sa intelegi modalitatea de functionare a anxietatii degeaba cauti solutii in terapii si alte forme.
Cazul meu concret: anxietate critica cu sute de somatizari si forme din cele mai cumplite (sub forma gandurilor intruzive, interpretari, reevaluari), confirmata si de catre psihoterapeutul meu, am facut psihoterapie si medicatie aproape zero (5mg de spitomin = - infinit pe scara tratamentelor destinate tulburarilor de anxietate), psihologul mi-a spus ca as putea renunta complet la spitomin, as putea cere psihiatrului alta medicatie sau pot continua cu spitominul doar pt linistea mea mentala (placebo). Am ales a 3-a varianta.
Deci nu stiu unde ai gasit tu informatia ca pt ceea ce simte ea trebuie medicatie?
Da, medicatie se da doar pt moment, a reduce senzatiile, somatizarile etc.
Deci nu eu o spun, eu sunt o simpla persoana cu anxietate si cam atat, dar nu cred ca zeci, sute poate chiar mii de psihologi sunt cretini si vin sa spuna ca Proportiile sunt asa: 80% psihoterapie si 20% medicatie, acolo unde este cazul.
Nu cred ca e nevoie sa incep sa dezvolt problema legata de medicatia SSRI pt ca incepem sa intram in alta zona, si o sa ramai surprins, f f multi psihiatrii prescriu SSRI in tulburarea de anxietate.
Va rog mult, inainte de a da un raspuns nu va aruncati cu capul inainte, in unele cazuri puteti face mai mult rau (nu voit, bineinteles) putina informatie suplimentara nu strica.
Este ca si cum o persoana in anxietate este speriata ca are pulsul marit si vine unul din noi si tranteste aici o idee de genul: aaa se poate face infarct daca ai pulsul marit (dar persoana aia n-are nici nici o idee despre pulsul marit in anxietate si comorbiditate).
V-am mai spus eu, modul in care ne exprimam sau cum expunem o idee face de 100 de ori mai mult decat un tratament.
Nu mi-o luati in nume de rau dar imi expun punctul de vedere.
90% dintre pacientii care au facut psihoterapie fara medicatie au intrat in remisie totala.
Ceea ce cunosti tu cu legaturile neuronale & company este una, la fel de bine se pot restabili si prin neuroplasticitate (pt ca tot asa s-a ajuns si la anxietate), alt subiect alt lucru de dezbatut.
Deci sa ma ierti dar daca tu privesti asa ca psihoterapia fara medicatie e zero (la forma pe care ea o are), atunci daca nu incerci sa intelegi modalitatea de functionare a anxietatii degeaba cauti solutii in terapii si alte forme.
Cazul meu concret: anxietate critica cu sute de somatizari si forme din cele mai cumplite (sub forma gandurilor intruzive, interpretari, reevaluari), confirmata si de catre psihoterapeutul meu, am facut psihoterapie si medicatie aproape zero (5mg de spitomin = - infinit pe scara tratamentelor destinate tulburarilor de anxietate), psihologul mi-a spus ca as putea renunta complet la spitomin, as putea cere psihiatrului alta medicatie sau pot continua cu spitominul doar pt linistea mea mentala (placebo). Am ales a 3-a varianta.
Deci nu stiu unde ai gasit tu informatia ca pt ceea ce simte ea trebuie medicatie?
Da, medicatie se da doar pt moment, a reduce senzatiile, somatizarile etc.
Deci nu eu o spun, eu sunt o simpla persoana cu anxietate si cam atat, dar nu cred ca zeci, sute poate chiar mii de psihologi sunt cretini si vin sa spuna ca Proportiile sunt asa: 80% psihoterapie si 20% medicatie, acolo unde este cazul.
Nu cred ca e nevoie sa incep sa dezvolt problema legata de medicatia SSRI pt ca incepem sa intram in alta zona, si o sa ramai surprins, f f multi psihiatrii prescriu SSRI in tulburarea de anxietate.
Va rog mult, inainte de a da un raspuns nu va aruncati cu capul inainte, in unele cazuri puteti face mai mult rau (nu voit, bineinteles) putina informatie suplimentara nu strica.
Este ca si cum o persoana in anxietate este speriata ca are pulsul marit si vine unul din noi si tranteste aici o idee de genul: aaa se poate face infarct daca ai pulsul marit (dar persoana aia n-are nici nici o idee despre pulsul marit in anxietate si comorbiditate).
V-am mai spus eu, modul in care ne exprimam sau cum expunem o idee face de 100 de ori mai mult decat un tratament.
Nu mi-o luati in nume de rau dar imi expun punctul de vedere.
Nu s-a suparat nimeni eu am vb din proprie experienta. Am luat tratament 1 singur an din 6 ani de anxietate. In rest am incercat cu psihoterapie..ceea ce a fist fix frectie si bani cheltuiti degeaba. In perioada de 1 an si inca 1 an dupa amm fost ok. Dupa ce am fost expus la situatii foarte stresante au inceput sa reapara treptat cu toata psihoterapia care o faceam. Rezultutatul cel de astazi este ca m-am intors de unde am plecat si am vrut sa evit cu toata firea...pastilele. Acceptarea este buna...am acceptat de mult ce am dar senzatiile fizice nu ai cum sa le accepti deoarece te impiedica sa iti desfasori activitatile de zi cu zi. Daca stai acasa fara stres pt viata de maine si de grija banului..posibil ca simpla acceptare sa fie de ajuns. Eu asta cred si cu asta ma confrunt.
@Dijin daca tu ai trecut prin psihoterapie si spui ca au fost bani cheltuiti degeaba e pentru ca nu ai vrut sa te schimbi. Si prin comentariul tau descurajezi oameni.Gandeste.te ca noi, cei care ne aflam pe forumul asta, si care urmarim subiectul acesta, devenim descurajati.
Da, acceptarea e buna atata timp cat stii cum sa o faci. Sper ca m.ai inteles :)
Da, acceptarea e buna atata timp cat stii cum sa o faci. Sper ca m.ai inteles :)
Dijin, scumpule, si eu am trecut prin aceleasi stari ca si ea si nu am fost nici macar in vizita la psihiatru, de pastile nici nu am vrut sa aud. Nu pot sa zic ca acum sunt roz, dar nici ca la inceput nu mai sunt. Tu spui ca ai luat tratament medicamentos, nu r problema mea, fiecare face ce vrea si cum crede, dar demonstreaza.mi ca tu care ai luat pastile te simti mai bine ca mine care nu am luat.
@ElenaCCC Buna. Sa stii ca starile tale sunt normale in anxietate, si ca vor veni zile bune desi acum crezi exact contrariul. Eu am trecut prin iad, la propriu in sensul ca am ajuns sa nu ma pot ridica din pat sa merg pana la baie.Si am 20 de ani. Iti recomand sa mergi la psiholog nu la psihiatru.Nu te du. Prima data cere parerea unui psiholog, preferabil psihoterapeut si acesta, dupa ce iti va face o anamneza, te va sfatui daca e ok sa mergi la psihiatru pentru medicatie.
Dijin, sau poate psihoterapeutul tau nu era unul bun, era un nene sau o doamna plictisita de cati anxiosi vedea pe zi si doar era interesat/a de bani.
@Dijin iti pot spune cu siguranta ca psihoterapeutul la care ai mers era mai putin pregatit comparatic cu multi dintre cei de pe forum, garantat. Exista din pacate si astfel de cazuri, sa nu le mentionam pe cei care vor sa promoveze produse servicii, incearca sa te pocaiesti pt ca altfel nu scapi de anxietate, cei care vor sa povesteasca despre ce fac nepoteii si nu conteaza pt ce a venit pacientul, cei care au trecut prin scoala de psihologie cum am facut eu cursurile Nasa.
De cele mai multe ori pana gasesti psihoterapeutul bun trebuie sa incerci, multi au spus ca dupa 3 4 pihoterapeuti la care au mers si care nu ii ajutau concret, au gasit in a 5-a incercare fix ce trebuie.
Daca tu nu ai avut rezultate nu este vina nimanui, sunt 2 factori esentiali: 1. psihoterapeutul care trebuie sa fie bun si 2. sa aplici si sa intelegi ceea ce iti explica el. Altfel, totul este inutil.
De cele mai multe ori pana gasesti psihoterapeutul bun trebuie sa incerci, multi au spus ca dupa 3 4 pihoterapeuti la care au mers si care nu ii ajutau concret, au gasit in a 5-a incercare fix ce trebuie.
Daca tu nu ai avut rezultate nu este vina nimanui, sunt 2 factori esentiali: 1. psihoterapeutul care trebuie sa fie bun si 2. sa aplici si sa intelegi ceea ce iti explica el. Altfel, totul este inutil.
Veritas, pe mine gandurile alea intruzive nu imi dau pace. Am avut si perioade de remisie totala de 2 ani apoi la un stres mai puternic, au revenit
deci stiu cum e sa simti ca ai face rau cuiva sau tie personal, pe mine gandurile alea ma paralizeaza si ma sperie infiorator
acum sunt sub tratamnet iar, dar nu pot spune ca ma simt ok
cum treci peste panica aceea mare care iti vine de la gandurile ca ai putea face rau altora sau tie?? :(
la mine asa se maifesta anxietatea, simptome fizice nu prea am, cand le am cred ca tot de la frica paralizanta le am.
eu ma lupt cu acele ganduri, asta e problema mea
deci stiu cum e sa simti ca ai face rau cuiva sau tie personal, pe mine gandurile alea ma paralizeaza si ma sperie infiorator
acum sunt sub tratamnet iar, dar nu pot spune ca ma simt ok
cum treci peste panica aceea mare care iti vine de la gandurile ca ai putea face rau altora sau tie?? :(
la mine asa se maifesta anxietatea, simptome fizice nu prea am, cand le am cred ca tot de la frica paralizanta le am.
eu ma lupt cu acele ganduri, asta e problema mea
@Morar Aura da, gandurile intruzive sunt de nedescris, doar cine este afectat de ele poate intelege despre ce vorbim si prin ce trecem.
Primul pas pe care mi l-a explicat psihologul este sa intelegi ca sunt doar ganduri intruzive. Nu au nici o legatura cu modul nostru de a gandi, cu principiile noastre, cu reactiile. Chiar si inainte de anxietate am avut ganduri intruzive dar nu le-am dat importanta. In anxietate devin importante si extrem de "violente" pt ca sunt amplificate de catre anxietate.
Un gand intruziv nu duce undeva.
In momentul in care un gand intruziv iti creeaza frica, este clar ca nu vei actiona in acest sens, frica iti confirma faptul ca de fapt este impotriva modului tau de a fi, de a gandi.
Sunt prezente doar pt a ne pacali, doar pt a amplifica anxietatea si pt a ne reaminti ca suntem extrem de vulnerabili.
Al doilea pas ar fi sa le lasi, sa iti fie frica bineinteles, sa nu te opui gandului (este greu de facut si realizat in momentele de panica) si chiar si in atacul de panica sa recunosti ca este strict gand intruziv.
Al treilea pas ar fi sa constientizezi ca de fiecare data cand ai avut ganduri intruzive ele nu s-au concretizat. Nu au dus nicaieri. Te-au speriat f tare, te-au lasat cu o anxietate extrem de mare dupa si nu ai actionat in nici un sens. Concluzia: nu duc nicaieri.
Ele se amplifica si sunt suparatoare datorita anxietatii. Deci probabilitatea de a fi mai dese este relativ mare.
Sunt normale si apar din senin, sunt trecatoare. Trebuie sa constientizezi ca ai mai avut ganduri intruzive si nu s-au concretizat. Anxietatea le amplifica suficient cat sa te sperie si sa te lase cu teama.
Trebuie sa intelgi cum adrenalina iti afecteaza organismul, amplifica si alimenteaza anxietatea si da importanta gandurilor.
Trebuie sa le tratezi cu indiferenta (este extrem de greu, dureaza pana inveti si constientizezi ca nu se poate intampla ceva). Nu trebuie sa le dai importanta si nu le mai alimenta cu ganduri sau sa le analizezi, practic ajuti la mentinerea starii anxioase si alimentezi gandul intruziv, facandu-l si mai important.
Nu trebuie sa te lupti cu ele, nu trebuie sa le judeci, trebuie sa le accepti. Daca pana acum nu ai facut rau cuiva, nu te-ai mutilat sau sa comiti acte violente, tendinte suicidale, sansa de a recurge la astfel de gesturi este nula.
Trebuie sa stii ca tu detii controlul.
Ele au importanta doar daca tu le dai importanta. Gandeste-te la ce vei face si cum te vei simti in cateva ore sau zile. Nu iti pot influenta viitorul. Sunt doar ganduri mincinoase, anxietatea te pacaleste cu ce stie ea mai bine si cu ce poate mai bine.
Stiu ca este f greu in practica, in teorie e f usor, din nou, ideea e sa le accepti.
Pe mine m-a bulversat de fapt senzatia, mai ales ca am avut 4 zile cu anxietate zero, fara stari, fara senzatii, eram total alt om si m-a plesnit din senin.
Primul pas pe care mi l-a explicat psihologul este sa intelegi ca sunt doar ganduri intruzive. Nu au nici o legatura cu modul nostru de a gandi, cu principiile noastre, cu reactiile. Chiar si inainte de anxietate am avut ganduri intruzive dar nu le-am dat importanta. In anxietate devin importante si extrem de "violente" pt ca sunt amplificate de catre anxietate.
Un gand intruziv nu duce undeva.
In momentul in care un gand intruziv iti creeaza frica, este clar ca nu vei actiona in acest sens, frica iti confirma faptul ca de fapt este impotriva modului tau de a fi, de a gandi.
Sunt prezente doar pt a ne pacali, doar pt a amplifica anxietatea si pt a ne reaminti ca suntem extrem de vulnerabili.
Al doilea pas ar fi sa le lasi, sa iti fie frica bineinteles, sa nu te opui gandului (este greu de facut si realizat in momentele de panica) si chiar si in atacul de panica sa recunosti ca este strict gand intruziv.
Al treilea pas ar fi sa constientizezi ca de fiecare data cand ai avut ganduri intruzive ele nu s-au concretizat. Nu au dus nicaieri. Te-au speriat f tare, te-au lasat cu o anxietate extrem de mare dupa si nu ai actionat in nici un sens. Concluzia: nu duc nicaieri.
Ele se amplifica si sunt suparatoare datorita anxietatii. Deci probabilitatea de a fi mai dese este relativ mare.
Sunt normale si apar din senin, sunt trecatoare. Trebuie sa constientizezi ca ai mai avut ganduri intruzive si nu s-au concretizat. Anxietatea le amplifica suficient cat sa te sperie si sa te lase cu teama.
Trebuie sa intelgi cum adrenalina iti afecteaza organismul, amplifica si alimenteaza anxietatea si da importanta gandurilor.
Trebuie sa le tratezi cu indiferenta (este extrem de greu, dureaza pana inveti si constientizezi ca nu se poate intampla ceva). Nu trebuie sa le dai importanta si nu le mai alimenta cu ganduri sau sa le analizezi, practic ajuti la mentinerea starii anxioase si alimentezi gandul intruziv, facandu-l si mai important.
Nu trebuie sa te lupti cu ele, nu trebuie sa le judeci, trebuie sa le accepti. Daca pana acum nu ai facut rau cuiva, nu te-ai mutilat sau sa comiti acte violente, tendinte suicidale, sansa de a recurge la astfel de gesturi este nula.
Trebuie sa stii ca tu detii controlul.
Ele au importanta doar daca tu le dai importanta. Gandeste-te la ce vei face si cum te vei simti in cateva ore sau zile. Nu iti pot influenta viitorul. Sunt doar ganduri mincinoase, anxietatea te pacaleste cu ce stie ea mai bine si cu ce poate mai bine.
Stiu ca este f greu in practica, in teorie e f usor, din nou, ideea e sa le accepti.
Pe mine m-a bulversat de fapt senzatia, mai ales ca am avut 4 zile cu anxietate zero, fara stari, fara senzatii, eram total alt om si m-a plesnit din senin.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4tulburare psihica?
- 6pot scapa de dependenta de medicamente de la psihiatru?
- 2insomnie, stare anxioasa, agitata, transpiratie nocturna
- 4rispen.. daca il intrerup brusc da ceva reactii dificile?
- 3anxietate
- 22Sunt terminat pe viata
- 3sufar de anxietate sau nu?
- 3Este posibil sa fi dezvoltat vreo tulburare psihica ?
- 6Tulburari psihice din adolescenta; dupa ce a nascut starea s-a inrautatit
- 16anxietate generalizata cu atacuri de panica
- 4Anxietate generalizata, metode de tratament, usile marcate cu exit
- 12Afectiunile psihice sunt in primul rand boli fizice
- 1Anxietate, atacuri de panica si depresie SAU distonie neurovegetativa
- 3Anxietatea si atacurile de panică revin
- 2anxietate / atac de panica
- 3depresia a revenit cu incercari usoare de atac de panica
- 9Recadere anxietate?
- 11Anxietate si atacuri de panica
- 4Anxietate recurenta
- 12Anxietate generalizata ! Vreau sa fiu ca inainte!!!0
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: