Cred ca ea nu ma mai iubeste / Citiți va rog spuneti va parerea
Buna ziua. Povestea e foarte lunga si nici nu stiu de unde sa incep. Voi fi cat se poate de scurt. Suntem impreuna de 8 ani, am iubit o si o iubesc f mult sau asa cred ( posibil sa fie si obișnuința) dar eu cred ca o iubesc. Ne-am mutat împreună, Sunt primul ei iubit.. Vreau sa va spun ca de fel sunt foarte modest dar in relatia cu ea ma consider unul din puținii bărbați din ziua de azi.
II fac toate poftele posibile, cand are pofte ma duc la magazin si la 3 dimineata, daca are nevoie de ceva ii cumpăr mereu, Ii fac surprize, flori, cadouri peste cadouri, nici nu stiu ce sa ii mai cumpăr ca are de toate, Eu vreau o familie ea vad ca nu prea.. zice da doar ca asa.imi doresc eu. Am cerut o de soție in Paris pe croazieră, nu a fost foarte încântată adică a zâmbit și atât.. poate ma asteptam eu la mai mult.. sa lacrimeze putin. I am zis ca sa vorbim la restaurant sa facem planuri etc, a zis de ce sa ne grăbim.. niciodată nu mi am luat ce am dorit eu ca sa ii cumpăr si sa ii fac totul ei..
O fac sa râdă, Sunt glumeț cu toata lumea.. cand suntem într-un anturaj sunt in centrul atentiei si toti rad glumele mele.
Mereu ii fac surprize, câteodată vacante in alte tari cand se poate.. dar simt ca ea sta cu forta in relatia asta.. cand ne certam tot. Imi scoate ochii ca poate nu o mai gasesc acasa si chestii de astea. sau nu vorbeste cu mine mai deloc sau foarte ingamfata.
A mai avut tentative sa plece si m-a văzut că am plâns, distrus si o rugam sa nu faca asta ( eu iubind o d mult ) si probabil acum sta asa cu mine... nu stiu sincer.. in 8 ani NU am înșelat o niciodată dar niciodată. in timp ce toti prietenii mei au avut f multe.. Iar eu am fost fidel. Am ascultat mereu de ea sa fac ca ea sa fie bine ( chiar dacă mie nu îmi era )
Acum am planuri sa fac o casa, vreau copil ( am 27 ani ) ea e cam stand by.. nu stiu ce sa fac.. Oricum o dau tot nu e bine ! O simt ca nu se simte.bine.. probabil sta cu mine doar din obișnuința
NU am înjurat o niciodată, nu am dat în ea, nu am țipat la ea, nu am înșelat o, i am facut poftele, plimbări, am cerut o de soție in Paris si a fost ca si cum i am zis : Hai sa mâncăm ceva. Nu ma mai alinta.. Doar eu... nu imi face mici surprize ( nu am nevoie neaparat - dar asa ca idee - tot ce vreau e sa o vad fericita )..cum ii fac eu.. pregătesc masa, o astept de la munca cu vin si mâncare, preprata..cum stiu eu.. e mult de spus.. ideea e ca.. nici eu nu ma mai simt f bine cu toate că o iubesc si am planuri de nunta dar ea ezita si de multe ori zice DA doar asa...sa ma simt eu bine.
Acum suntem iar certati si eu incerc sa fie bine iar, o iau in brate o alint ii zic vrei aia vrei cealalta... dar ea imi raspunde sec si asa aiurea..
Cred ca am gresit f mult ca numai eu fac totul in relatie si vreau sa fie bine..facandu-i toate poftele !!!
Multumesc..
II fac toate poftele posibile, cand are pofte ma duc la magazin si la 3 dimineata, daca are nevoie de ceva ii cumpăr mereu, Ii fac surprize, flori, cadouri peste cadouri, nici nu stiu ce sa ii mai cumpăr ca are de toate, Eu vreau o familie ea vad ca nu prea.. zice da doar ca asa.imi doresc eu. Am cerut o de soție in Paris pe croazieră, nu a fost foarte încântată adică a zâmbit și atât.. poate ma asteptam eu la mai mult.. sa lacrimeze putin. I am zis ca sa vorbim la restaurant sa facem planuri etc, a zis de ce sa ne grăbim.. niciodată nu mi am luat ce am dorit eu ca sa ii cumpăr si sa ii fac totul ei..
O fac sa râdă, Sunt glumeț cu toata lumea.. cand suntem într-un anturaj sunt in centrul atentiei si toti rad glumele mele.
Mereu ii fac surprize, câteodată vacante in alte tari cand se poate.. dar simt ca ea sta cu forta in relatia asta.. cand ne certam tot. Imi scoate ochii ca poate nu o mai gasesc acasa si chestii de astea. sau nu vorbeste cu mine mai deloc sau foarte ingamfata.
A mai avut tentative sa plece si m-a văzut că am plâns, distrus si o rugam sa nu faca asta ( eu iubind o d mult ) si probabil acum sta asa cu mine... nu stiu sincer.. in 8 ani NU am înșelat o niciodată dar niciodată. in timp ce toti prietenii mei au avut f multe.. Iar eu am fost fidel. Am ascultat mereu de ea sa fac ca ea sa fie bine ( chiar dacă mie nu îmi era )
Acum am planuri sa fac o casa, vreau copil ( am 27 ani ) ea e cam stand by.. nu stiu ce sa fac.. Oricum o dau tot nu e bine ! O simt ca nu se simte.bine.. probabil sta cu mine doar din obișnuința
NU am înjurat o niciodată, nu am dat în ea, nu am țipat la ea, nu am înșelat o, i am facut poftele, plimbări, am cerut o de soție in Paris si a fost ca si cum i am zis : Hai sa mâncăm ceva. Nu ma mai alinta.. Doar eu... nu imi face mici surprize ( nu am nevoie neaparat - dar asa ca idee - tot ce vreau e sa o vad fericita )..cum ii fac eu.. pregătesc masa, o astept de la munca cu vin si mâncare, preprata..cum stiu eu.. e mult de spus.. ideea e ca.. nici eu nu ma mai simt f bine cu toate că o iubesc si am planuri de nunta dar ea ezita si de multe ori zice DA doar asa...sa ma simt eu bine.
Acum suntem iar certati si eu incerc sa fie bine iar, o iau in brate o alint ii zic vrei aia vrei cealalta... dar ea imi raspunde sec si asa aiurea..
Cred ca am gresit f mult ca numai eu fac totul in relatie si vreau sa fie bine..facandu-i toate poftele !!!
Multumesc..
6 comentarii
Buna ziua, esenta acestei relatii sta in "facandu-i toate poftele", adica relatia asta este despre ea, doar despre ea. Dumneavoastra ati incetat de mult sa fiti in relatie. Iar ea.este probabil ca este satula de atata "zahar".
"Barbatia" despre care vorbiti nu se refera la negarea propriei persoane in favoarea celeilalte. Atentie, exista o vorba care spune "omul isi doreste doar ceea ce nu are". Ati incetat de mult sa o mai stimulati, sunteti deja ingenuncheat si asta va face sa nu mai fiti atractiv. S-ar prea putea sa va lase pentru un "golanas" care o va lua tare si sa va lase cand v-o fi lumea mai draga.
Bunatatea si iubirea nu inseamna lipsa limitelor si a masurii, uitarea de sine. Veti observa ca de fapt sunteti nefericit in aceasta relatie in care nevoile dumneavoastra ca persoana nu exista. Iar atunci cand va definiti prin altul, sau cand acel "altul" este centrul relatiei, ce credeti ca se intampla, ce credeti ca apare? Obisnuinta, sau un termen mai clar: dependenta. Daca pleaca viata dumneavoastra este distrusa caci nu, ea a fost construita pe...altcineva.
Va recomand sa va ganditi serios la cele de mai sus caci relatianu merge intr-o directie sanatoasa. Daca nu reusiti sa va "luminati" un psihoterapeut va poate oferi o alta perspectiva.
"Barbatia" despre care vorbiti nu se refera la negarea propriei persoane in favoarea celeilalte. Atentie, exista o vorba care spune "omul isi doreste doar ceea ce nu are". Ati incetat de mult sa o mai stimulati, sunteti deja ingenuncheat si asta va face sa nu mai fiti atractiv. S-ar prea putea sa va lase pentru un "golanas" care o va lua tare si sa va lase cand v-o fi lumea mai draga.
Bunatatea si iubirea nu inseamna lipsa limitelor si a masurii, uitarea de sine. Veti observa ca de fapt sunteti nefericit in aceasta relatie in care nevoile dumneavoastra ca persoana nu exista. Iar atunci cand va definiti prin altul, sau cand acel "altul" este centrul relatiei, ce credeti ca se intampla, ce credeti ca apare? Obisnuinta, sau un termen mai clar: dependenta. Daca pleaca viata dumneavoastra este distrusa caci nu, ea a fost construita pe...altcineva.
Va recomand sa va ganditi serios la cele de mai sus caci relatianu merge intr-o directie sanatoasa. Daca nu reusiti sa va "luminati" un psihoterapeut va poate oferi o alta perspectiva.
Multumesc pentru raspuns si aveti mare dreptate. Am incercat sa fiu si mai rece sa nu mai pun atat mult "zahar " si a fost ceva de genul: ca tu nu mai ești atent cu mine, nu ma mai alinti etc... deci nici asa nu e bine..nici invers..
Aveti dreptate..daca ar pleca maine si ne am despărți..as fi distrus.. pt ca am pus totul pt ea.. eu chiar nu contez nici pentru mine. Cred ca am devenit dependent de ea... obișnuința...
Aveti dreptate..daca ar pleca maine si ne am despărți..as fi distrus.. pt ca am pus totul pt ea.. eu chiar nu contez nici pentru mine. Cred ca am devenit dependent de ea... obișnuința...
Bună ziua!
Ca și consilier de cuplu, am experiența multor cupluri în care el (sau ea) prezintă situația cam în felul dumneavoastră, dar în momentul în care cei doi sunt în cabinet lucrurile sunt diametral opuse. Nu spun că nu vă cred, deși din principiu situația e mai clară când o privești din perspectiva ambilor parteneri. Ca celălalt să se simtă bine și să-ți răspundă așteptărilor trebuie să faci pentru el ceea ce-i place, nu ce crezi tu că i-ar face plăcere. Depinde de atitudine, de modul cum faci fiecare gest, de momentul ales, etc.
Stați de vorbă și încercați să aflați ce-și dorește de la relație, cum vede viitorul împreună, cereți-i părerea când stabiliți o destinație de concediu. Și eu am un cuplu în care el insistă tot timpul să plece în anumite destinații cu ea dar o anunță după ce a luat biletele și ea pleacă cu el ca să nu piardă banii, cu toate că ea dorea altceva. La terapie însă el pune pe hârtie toate stațiunile în care a dus-o și menționează că ar trebui să fie mulțumită că n-ar fi ajuns niciodată acolo fără el. Nu suntem la fel, nu avem același mod de gândire și percepție, ca lucrurile să meargă bine e nevoie să-l ascultăm pe celălalt când are ceva de spus, fără să-l întrerupem, fără să-l acuzăm, cerându-i argumente. De cele mai multe ori fiecare are dreptate, pentru că privește situația din punctul lui de vindere, în funcție de modul cum e structurat, în funcție de tiparul pe care și l-a internalizat, de experiența lui de viață.
Sunteți împreună de 8 ani, perioadă în care fiecare a evoluat în felul lui. În terapia de familie există conceptul de coevoluție, în sensul că va rezista cuplul în care cei doi parteneri evoluează împreună. Dacă unul evoluează mai mult în gândire, de ex. acela vede lucrurile diferit de partenerul lui. De aceea se cer argumente atunci când părerile nu coincid. Înainte de 20 de ani gândești într-un anumit fel, când te apropii de 30, lucrurile stau total diferit.
Dacă ajungeți să vă certați, mie îmi spune că aveți păreri diferite în anumite situații și că nu știți cum să le gestionați.
Încercați să mergeți la un consilier sau terapeut de cuplu care să vă ajute să ieșiți din impas. Pentru că atunci când lucrurile nu merg, greșeala e de ambele părți, nu contează cine a greșit mai mult sau nu. Apoi o relație în care unul oferă mai mult și celălalt mai puțin, e o relație moartă din start.
Sunt convinsă că dacă apelați la sprijin calificat, lucrurile vor începe să meargă, sau cel puțin vă clarificați fiecare ce are de făcut.
Succes!
Ca și consilier de cuplu, am experiența multor cupluri în care el (sau ea) prezintă situația cam în felul dumneavoastră, dar în momentul în care cei doi sunt în cabinet lucrurile sunt diametral opuse. Nu spun că nu vă cred, deși din principiu situația e mai clară când o privești din perspectiva ambilor parteneri. Ca celălalt să se simtă bine și să-ți răspundă așteptărilor trebuie să faci pentru el ceea ce-i place, nu ce crezi tu că i-ar face plăcere. Depinde de atitudine, de modul cum faci fiecare gest, de momentul ales, etc.
Stați de vorbă și încercați să aflați ce-și dorește de la relație, cum vede viitorul împreună, cereți-i părerea când stabiliți o destinație de concediu. Și eu am un cuplu în care el insistă tot timpul să plece în anumite destinații cu ea dar o anunță după ce a luat biletele și ea pleacă cu el ca să nu piardă banii, cu toate că ea dorea altceva. La terapie însă el pune pe hârtie toate stațiunile în care a dus-o și menționează că ar trebui să fie mulțumită că n-ar fi ajuns niciodată acolo fără el. Nu suntem la fel, nu avem același mod de gândire și percepție, ca lucrurile să meargă bine e nevoie să-l ascultăm pe celălalt când are ceva de spus, fără să-l întrerupem, fără să-l acuzăm, cerându-i argumente. De cele mai multe ori fiecare are dreptate, pentru că privește situația din punctul lui de vindere, în funcție de modul cum e structurat, în funcție de tiparul pe care și l-a internalizat, de experiența lui de viață.
Sunteți împreună de 8 ani, perioadă în care fiecare a evoluat în felul lui. În terapia de familie există conceptul de coevoluție, în sensul că va rezista cuplul în care cei doi parteneri evoluează împreună. Dacă unul evoluează mai mult în gândire, de ex. acela vede lucrurile diferit de partenerul lui. De aceea se cer argumente atunci când părerile nu coincid. Înainte de 20 de ani gândești într-un anumit fel, când te apropii de 30, lucrurile stau total diferit.
Dacă ajungeți să vă certați, mie îmi spune că aveți păreri diferite în anumite situații și că nu știți cum să le gestionați.
Încercați să mergeți la un consilier sau terapeut de cuplu care să vă ajute să ieșiți din impas. Pentru că atunci când lucrurile nu merg, greșeala e de ambele părți, nu contează cine a greșit mai mult sau nu. Apoi o relație în care unul oferă mai mult și celălalt mai puțin, e o relație moartă din start.
Sunt convinsă că dacă apelați la sprijin calificat, lucrurile vor începe să meargă, sau cel puțin vă clarificați fiecare ce are de făcut.
Succes!
Buna ziua,
Eu v-as intreba : dvs ce luati din aceasta relatie? O relatie sanatoasa si autentica implica beneficii pt ambii parteneri. Care sunt nevoile dvs autentice de la o relatie de cuplu si cat din toate aceste nevoi vi le satisface aceasta relatie. Ca si nevoi, placeri, valori cat de mult va completati, regasiti, asemanati cu partenera dvs? Ce inseamna pt dvs o relatie de cuplu, ce asteptari aveti de la ea? Incercati sa discutati deschis cu partenera dvs, sa vedeti ea ce doreste de la relatia de cuplu, ce asteapta de la dvs si ce este dispusa sa ofere? Ce inseamna pt ea o relatie de cuplu ? Intr-o relatie de cuplu nu poti merge mereu " pe sarma " sa nu superi, ci sa faci mereu pe plac partenerului, nu poti sa te simti mereu vinovat daca nu i satisfaci poftele si placerile. Relatia nu este despre un partener, ci pentru binele amandoura. Si mai ales, relatia trebuie impartasita si dorita de ambii parteneri, ci nu un partener sa simta mereu ca "trage" de celalalt, ca nu este la fel de dorit cum il doreste el, etc. Va recomand sa mergeti la o psihoterapie de cuplu, ci sa nu lasati lucrurile asa, macinat de ganduri si indoieli! Succes si curaj !
Eu v-as intreba : dvs ce luati din aceasta relatie? O relatie sanatoasa si autentica implica beneficii pt ambii parteneri. Care sunt nevoile dvs autentice de la o relatie de cuplu si cat din toate aceste nevoi vi le satisface aceasta relatie. Ca si nevoi, placeri, valori cat de mult va completati, regasiti, asemanati cu partenera dvs? Ce inseamna pt dvs o relatie de cuplu, ce asteptari aveti de la ea? Incercati sa discutati deschis cu partenera dvs, sa vedeti ea ce doreste de la relatia de cuplu, ce asteapta de la dvs si ce este dispusa sa ofere? Ce inseamna pt ea o relatie de cuplu ? Intr-o relatie de cuplu nu poti merge mereu " pe sarma " sa nu superi, ci sa faci mereu pe plac partenerului, nu poti sa te simti mereu vinovat daca nu i satisfaci poftele si placerile. Relatia nu este despre un partener, ci pentru binele amandoura. Si mai ales, relatia trebuie impartasita si dorita de ambii parteneri, ci nu un partener sa simta mereu ca "trage" de celalalt, ca nu este la fel de dorit cum il doreste el, etc. Va recomand sa mergeti la o psihoterapie de cuplu, ci sa nu lasati lucrurile asa, macinat de ganduri si indoieli! Succes si curaj !
Va multumesc pentru raspunsurile dvs.
Stim ca gelozia are un potential distructiv in cuplu dar exista si situatii in care poate ajuta o relatie. Prin gelozie poti sa restabilesti anumite hotare, unele granite ce intaresc legatura din cuplu.
In cuplu, nu rareori, o femeie ce percepe ca nu primeste suficienta atentie din partea partenerului poate sa-i declanseze intentionat gelozia, prin aducerea in discutie a unor situatii ce evoca o potentiala infidelitate: ex. comentarii despre parteneri din trecut sau despre colegi de la birou. Patru din zece femei recunosc ca utilizeaza gelozia pentru a testa calitatea relatiei de cuplu…dar nimeni nu spune ca e o strategie specific feminina Alexandru :)
Apasarea „butonului geloziei” de obicei nu face parte dintr-o strategie de razbunare pentru lipsa atentiei. E mai degraba parte dintr-o strategie de recapatare a increderii in propria persoana si de intarire a angajamentului partenerului. In relatiile neoficializate poate fi atrasa atentia ca mai sunt disponibile si alte optiuni, in cazul in care legatura de cuplu nu se va intari prin casatorie.
Daca apasarea „butonului geloziei” nu da rezultate, poate nu strica sa apelezi la terapia de cuplu.
Dr Rares Ignat
Terapeut de cuplu - Psihosexolog
In cuplu, nu rareori, o femeie ce percepe ca nu primeste suficienta atentie din partea partenerului poate sa-i declanseze intentionat gelozia, prin aducerea in discutie a unor situatii ce evoca o potentiala infidelitate: ex. comentarii despre parteneri din trecut sau despre colegi de la birou. Patru din zece femei recunosc ca utilizeaza gelozia pentru a testa calitatea relatiei de cuplu…dar nimeni nu spune ca e o strategie specific feminina Alexandru :)
Apasarea „butonului geloziei” de obicei nu face parte dintr-o strategie de razbunare pentru lipsa atentiei. E mai degraba parte dintr-o strategie de recapatare a increderii in propria persoana si de intarire a angajamentului partenerului. In relatiile neoficializate poate fi atrasa atentia ca mai sunt disponibile si alte optiuni, in cazul in care legatura de cuplu nu se va intari prin casatorie.
Daca apasarea „butonului geloziei” nu da rezultate, poate nu strica sa apelezi la terapia de cuplu.
Dr Rares Ignat
Terapeut de cuplu - Psihosexolog
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte recente din această secțiune:
- 6Este nevoie de terapie de cuplu și când logodnicii se mută împreună?
- 2Logodnica mea mi-a spus că și-a scos uterul pentru a nu mai face copii. Este posibil?
- 1Casatorie toxica
- 0Cum ar trebui să arate un contract pentru prestarea servicilor psihologice?
- 1M-am indragostit de o colega de munca
- 5Abuz psihologic în cuplu
- 2Să lupt sau să renunț?
- 1Certuri si lipsa de empatie
- 1Probleme in relație de 4 ani
- 1Copilul lui din alta relatie