schizofrenie sau frica de aceasta boala?

Buna seara am programare pe 1 la psihiatru dar nu mai pot tine sub control gandurile mele imi este frica am atacuri de panica.. tremur... Ma numesc denisa am 22 de ani si sunt mama de 4 luni.. totul a inceput cam asa.. am ascut acum 4 luni ( sunt mandra de copilul meu il iubesc enorm) la spital mi sau facut analize de sange unde m au gasit cu sifilis... am trecut printr o perioada foarte neaagra am stat 10 zile cu copilul in spital pentru a i se administra tratamentul.. dupa ce am iesit din spital am refacut analiza de 5 ori unde mi sa spus ca eu am avut intradevar aceasta boala dar in prezent nu o mai am..din cauza diagnosticului mi am facut iluzi cum ca o sa inebunesc.. ma tot gandesc f intens la asta si ma apuca cu senzati de tot felu ameteala puncte negre in fata ochilor... seara cand ma gandesc f intens la aceasta boala schizofrenia parca cand adorm sau nu stiu cum sa explic atipesc aud voci.. daca ma gandesc intens cum ar fi sa il aud pe baaiat plangand paraca chiar il AUD sunt sigura ca toate astea sunt in capu meu ma autosugestionez..imi este tare frica... mie frica ca o sa ajung sa cred ca o sa fiu urmarita sau otravita dar eu stiu ca sunt niste prostii si nu ar trebui sa le gandesc parca mintea mea nu mai gandeste logic.. am tot citit comentari peste comentari despre aceasta boala si ma ia cu fiori nu mai am chef de nimic... cateodata vad niste punctulete albastre si eu ma gandesc ca sunt halucinati cand clipesc dispar.. imi este frica de absoluut tot ce tine despre aceasta bboala..ies afara mai rar acum pentru cca nu am timp si nu are cine sta cu copilul... dar am prieteni socializez.. de ceva timp parca nu mai sunt eu nu ma pot bucura de nimic... vreau sa stiu daca un schizofrenic poate fi constient de boala lui...

Cineva bolnav de schizofrenie poate fi constient de boala lui numai daca ia tratament.
Nu e cazul dv.
Dv. aveti simptome de anxietate.
Teama de a nu avea schizofrenie e un simptom de anxietate.

multumesc mult doamna psiholog si doamnei clara... am fost intr un stres imens si sunt sigura ca nu am iesit.. sper ca medicatia ce o voi lua sa dea roade

Indiferent ce ce iti vom spune noi, tot nu te vei linistit prea tare. Daca incepi sa citesti pe internet, te saturi de cata informatie este, si daca te iei dupa ce scrie acolo, uneori ai impresia ca si oamenii normali sunt nebuni. Daca te uiti pe profilul meu, o sa vezi ca am facut si eu cateva posturi, cam cu acelasi subiect, anxietate sau cum s-o chema. De la atacuri de panica pana la stres maxim, ganduri pe care aveam impresia ca nu le pot controla, si cand am mai citit despre schizofrenie, m-a terminat. Aveam impresia ca aud voci inainte sa ma ma pun la somn, ba pe mama, uneori parca eram martor la o conversatie intre anumite persoane, nu intelegeam nimic. Eram in permanenta nesigur, ma gandeam doar ca o sa ma sinucid, aveam senzatie de ireal mereu, si o multime de intrebari ciudate, carora nu le voi gasi niciodata raspuns. M-au tinut aproape un an, sa stii, deci nu o sa treaca prea usor. Suntem de aceeasi varsta, si de asta m-am gandit sa iti scriu. NU AI NIMIC GRAV ! Daca citesti prea mult pe forum, o sa incepi sa te ierarhizezi singura printre bolnavi, si chiar nu e cazul. Eu am trecut de mai multe ori prin tulburari anxioase. Vei gasi tot aici pe forum ca anxietatea nu se vindeca niciodata, si e adevarat, DAR, anxietatea nu e tot una cu tulburarea anxioasa (prin care treci tu acum). Daca te intrebi daca vei mai fi vreodata la fel ca inainte, DA, o sa fii! Dar cat timp treci prin tulburarea asta anxioasa, o sa ai impresia ca nu mai trece, o sa fii lipsita de speranta, si mai mereu fara chef. Toate lucrurile pe care ti le spun, sunt din experientele mele. Nu pot sa iti recomand nimic, pentru ca nu stiu ce te poate ajuta in situatia asta (nu stiu cat m-au ajutat pe mine lucrurile pe care le-am facut, care speram sa ma ajute). Dar eu, am luptat din rasputeri cu lipsa de chef, si ieseam afara, ma plimbam, singur, cu persoane, chiar daca nu ma puteam concentra pe nimic decat ce aveam in cap, dar stiam ca sportul e sanatos, asa ca ma plimbam. Un singur lucru m-a ajutat sigur, si anume incercarea sa devin stapanul gandurilor. Gandurile nu le controlezi, dar daca te iei dupa ele sau nu, da, asta controlezi tu. Punctele de care vorbesti, le aveai si inainte, doar ca nu le luai in seama. Curaj ca o sa fii bine, asta e sigur. Daca vrei sa mai vorbesti, lasa-mi mesaj.

Buna dimineata, doamna!
Sa ne intelegem. Dvs nu suferiti de nicio boala in prezent, nici macar de natura psihiatrica.
Stresul de dupa nastere este ceva normal in ziua de astazi. Dvs ati avut si sifilis. Acesta va tulburat in ultima perioada. E normal si asta. De acum, s ar putea ca stresul sa fie generat de un somn tulburat, intrerupt, prea mult sau insuficient. Asa zisele halucinatii ale dvs nu sunt niste simptome, nu vi se pare, nu ati innebunit. Doar va stresati si cand sunteti obosita, ca orice om stresat, la culcare, inainte de somn, stimulii din mediu devin mai sesizabili sau gandurile devin mai puternice. E normal si asta, ce sa vezi. Cam asa i se intampla oricarui om stresat cand se epuizeaza si e cazul sa doarma. A doua zi totul va fi bine. Somnul vindeca si previne orice afectiune/boala psihica.
Schizofrenia nu este o boala atat de grava precum se spune. Un om schizofrenic este pur si simplu ratacit. Nu stie ce vrea de la viata inca si este prea afectat de parerile negative ale celor din jur. Odata ce invata sa aiba incredere in fortele proprii si sa si creeze un sens al vietii, boala dispare din viata lui. Se considera vindecat. Nu e asa cum se spune sau cum vedem pe la tv. Dvs aveti o familie, sot, copil. Aveti de munca. Viata dvs are sens. Stim deja ce vreti. Sunteti deja ce v-ati dorit. Sunteti mama. O mama sanatoasa si tanara. Ocupati-va de copil si lasati gandurile. Odata ce va ocupati timpul cu altele, va veti da seama ca totul era bine de la bun inceput.

Sunteti foarte draguta doamna psiholog Ciuperca Niculina!

Multumesc mult doamna psiholog!