GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014

Asteptam depresiile de primavara.

Aha.
Eu nu o mai astept.O am deja.Daca vreti va vand si voua la kg :)).

buna tuturor, scz pt scrisul cu lit mici, e o probl de tastatura.v-am mai scris acum ceva vreme...pe scurt sufar de anxietate de vreo 10 ani, si de vreo 3 am si simptome de toc evidente, legate de frica de a nu-i face rau copilului meu, care are aproape 3 ani...povestea mea e la pag 207:D, la vremea cand v-am scris ma incapatanam sa rezist fara tratament..ceea ce mi-a reusit vreo 4 ani, dar pana la urma am avut o cadere mai serioasa cu anxietatea, niste simptome de panica mai profunde si am reluat cipralex-ul...desi am facut si niste sedinte de psihoterapie, nu am reusit sa ma implic acolo, sa fac acele sarcini zilnice ce le presupunea..am acumjlat niste cunostinte despre probl si cam atat...cu toc...uneori e bine, am zile la rand cand nu vin gandurile rele, sau daca vin le expediez rapid, nu ma inspaimanta, le recunosc ca fiind doar ganduri si stiu ca nu i-as face niciodaa rau copilului...si zile rele, cand ma las speriata de eternul "dar daca"..de unde sti? ce-ar fi sa...? esti sigura? ce iti garanteaza ca n-ai sa faci...si caut si googalesc pana gasesc ceva care ma convinge ca nu sunt un pericol si ma mai linistesc..ziua nu e prea rau..seara in schimb...scenarii din filme..etc..si m-a prins chiar azi..de cateva zile aveam o perioada mai gri..in genul ca ca nu eram chiar panicata, ci mai preocupata din nou de ganduri..eram pe punctul sa ma linistesc, sa ma reconving ca nu e nimic decat toc..si oe cand imi faceam planuri pt ziua cu soare frumoasa de azi..deschid si eu televizorul la stiri( dupa vrea 3 sapt de pauza..de stiri) si ce aud...ca o educatoare si-a omorat fetita de 4 ani:(( ati ghicit ce fac de vreo 5v ore..argumentez si contraargumentez de ce eu nu as face asta..citesc in toate limbile pe care le stiu articole despre motive pt care parintii isi ucid copiii, in disperarea de a ma convinge ca eu nuj am cum sa ajung acolo..etc...psihologa nu mai e disponibila, a nascut...si eu va scriu disperara din nevoia de reasigurare...care stiu ca oricum nu e buna ea in sine.:((..cum sa ma linsitesc...veau siguranta aceea ca si de-ar fi sa cada cerul si orice altceva copilul meu va fi in siguranta, viu langa mamica lui..si eu voi fi capabila sa-l cresc sanatos si fericit.. o seara loinistita tuturor!!!

Buna Laura!
Am trecut si eu prin aceleasi scenarii cu copilul meu doar ca nu am fost diagnosticata de la inceput cu Toc ci doar cu depresie post partum.Iti inchipui ca eu nu aveam nici macar explicatiile logice pe care le ai tu..
In fine.Ai nevoie in primul rand de un tratament bun.Potrivit tie.Sa includa si anxiolitice. Psihoterapia ajuta si ea daca dai de un profesionist.In cele din urma TIMPUL le rezolva pe toate.Inclusiv pe ganduri.Poate crezi ca fabulez dar iti scriu din propria experienta.
Gandurile astea sunt perfide te ataca numai cand copilul este mic si neajutorat.Dar dupa ce creste lucrurile se schimba.Fetita mea afe 10 ani acum si nici prin "gand" nu mi trece ca as mai putea sa i fac ceva.
E greu ceea ce ti cer dar ai rabdare.
Intre timp cum iti spuneam mai sus cauta un psihiatru bun.Daca esti din Bucuresti iti pot recomanda doctora la care ma duc de ani buni.Si sunt foarte multumita.
Sanatate!

Multumesc pt raspunsuri, si pt cele de aici si pt cele promote in privat...doza mea de cipralex e de jumatate partial de 10, de 3 ori pe zi, deci in total 15 mg, si la nevoie xanax de 25..dar incerc sa-l iau doar in situation extreme...nu stiu ce sa mai zic...eu locuiesc in it, cu toate ca sunt sub supravegherea unui medic psihiatru si fac controale lunar, simt ca parca simptomele se agraveaza in loc sa se stabiluzeze...sj am mai avut si intrevederi online cu o psihologa aproape saptamanal vreme de vreo 7 luni...Problema mare e ca nu cred in diagnostic 100%.Eu am fost de mica crescuta intr-o fam ft religioasa, sj desi la vârsta adllescentei am luat-o pe alături, dupa 25 ani cand am avut primul atac de panica am luat din nou directia credintei, pt ca in acele momente groaznice de inceput, când aveam atacuri mereu si sjmtptome groaznice doar rugăciunea ma linistea...asa sm decis sa tin aceasta cale cat pot de bine.Doar ca in probl toc, daca mergi la psihiatru si psiholog iti zic de tulburare anxioasa, gânduri intruzive, medicatie si dezbaterea gandhrilor prin psihoterapie, si dacavezi ce zice bis, se vb de gânduri de la diavol care vrea sa ne inspaimante, care nu trebuiesc nicicum primite sau dezbatute ci doar rugăciune...Evident cele 2 solutii se bat cap in cap...Am căutat azi pe net o conferinta despre toc, si am dat de una a unui medic psihiatru care vb colegilor lui despre modificaile de încadrare a TOC din DSM 5, si printrea altele zicea ca uneori toc este premergător schizofreniei, sau tulburarii bipolare...asa ca mi-am dat iar de lucru, si de unde înainte ma zăpăcea teama cu copilul, acum a devenit si mau mare, pt ca ma gândesc ca daca ajung schizofrenica sau ft depresiva o sa devin un pericol si mai mare...Si asa simt ca poate nu sunt bine diagnosticata...desi am 35 ani si psuhologa imi zicea ca schizofenia apare pana in 25...In fine, e o aglomerare de gânduri si temeri in capul meu...nu mai stiu ce am, anxietate, toc, depresie, sau altele mai grele, sau toate combinate...

TOC sau OCD nu este premergatorul schizofreniei sau tulb bipolare. Pot exista impreuna, dar din TOC nu se da in altceva. Am scris de multe ori pe forumuri sa filtrati cu atentie ce anume cititi sau contextul in care sunt spuse anumite lucruri.

Din pacate TOC cu ganduri/impulsuri violente este una din formele cele mai severe si mai chinuitoare pentru pacient.

Este foarte bine ca ati mers la medic, tratamentul este foarte bun (si eu iau tot Cipralex), insa depinde de cand luati, este nevoie de 6 saptamani ca antidepresivul sa inceapa sa isi faca efectul..
Tineti legatura cu medicul dvs.

Filtrati cu atentie tot ce cititi pe net, chiar daca sunt si medici, unii vorbesc doar ca sa se afle in treaba.

Evitati stirile /filmele cu continut negativ.

Sanatate.

@ Laura Ioana

Vedeti acest topic? Are 217 pagini. Pina acum nici unul dintre cei cu toc nu a facut schizofrenie. Linistiti-va!
Astea sunt ganduri de anxietate.

Subscriu si eu.
Nu se trece din Toc in nimic altceva.
Si ca sa imi sustin afirmatia pot sa iti spun ca am pus aceasta intrebare personal doctoritei care ma trateaza.Raspunsul a fost evident negativ.Nu! Nu se trece din Toc in nici o alta tulburare.
Eu cred ca Cipralex este prea slab in cazul tau.Tu nici doza de 20 mg nu o iei.Si nu ti a dat nici anxiolitic pe care sa il iei in paralel cu antidepresivul.
Schimba medicul daca nu esti multumita de actualul.
In mod sigur exista un tratament care ti se potriveste.

Hei neața!Ce faceti?

Buna dimi!
Ce faceti dragilor?
Eu ma confrunt cu o stare proasta.am devenit extrem de sensibila la comportamentul persoanelor din jurul meu.Nu sunt paranoica dar nu rezist la atacuri si simt ca toti se poarta urat.
Ultima aventura cu nasii mei care mi au facut o vizita in absenta mea (parintilor mei de fapt) fara macar sa ne anunte si pe noi si nu au adus nici macar o ciocolata amarata de Iepuras finei lor pe care au botezat o.Ma intriga cat de tampiti pot fi unii.Si mai ales cat de naiva am fost eu alegandu i ca nasi.
Mai ales ca asa au procedat si de ziua ei de nume de sf Nicolae-am numit o dupa nasa si de craciun si mereu. Copilul asta cu ce a gresit?! Numai ei stiu.
Pe cuvant ma uimesc cat de fraiera pot fi uneori..

Keep calm and chive on!

Hallo Katy si Hristos a inviat tuturor, dar din pacate noi astia vii suntem mai mult morti !
Da-i un telefon lui nasa-ta si cere-ti scuze ca n-ai fost acasa, poate intelege psihologia inversa daca nu si pe aia normala ! Accepta-i toate ciudateniile iar pe viitor incearca sa prevezi si sa pariezi in sinea ta pe un comportament cat mai deplasat al ei ! In felul asta nu vei mai fi surprinsa neplacut niciodata ! Ceva de genul ce vraji a mai facut nasa-mea X ! :)

Adevarat a inviat!
Asa sunt unii oameni. In rest pot avea alte calitati.

Clara, ti-am trimis un mesaj privat.

Multumesc

Buna!
I am trimis un mesaj pe whatsapp in care i am multumit pentru vizita facuta in lipsa mea si pentru ciocolata pe care nu i a adus o copilului pe care l a botezat.Rezultatul? S a umflat la mine bineinteles ca mi a gasit tot mie motive...nu inteleg de ce creierul meu tampit s a fixat pe chestia asta si ma tortureaza zilnic...a da desigur..am TOC! Era sa uit!! Pff :))

Buna Katy

Ne fixam pe rahaturile astea pentru ca in general suntem oameni sensibili si zic eu, cu bun simt.
Eu am tinut enorm la nasha mea, enorm si am considerat-o ca si sora mea, in final s-a dovedit a fi o perfida si o profitoare! Imi asum fiecare cuvant.
Am petrecut vacante impreuna, a venit la noi de nu stiu cate ori, cheltuieli, cadouri, nu are rost sa insir aici. In final m-am desteptat si m-am retras eu.Am scos-o definitiv din viata mea!
Ne sunam rece la zilele copiilor si atat. Imi este mult mai bine fara si nu m-as mai intoarce la o asa relatie toxica. Niciodata.

Cel mai mult m-a durut ca am surprins-o cand facea misto de fii-mio, impreuna cu fii-so. Ei peste asta n-am putut trece.
De cate ori vine vorba sa ne intalnim, imi amintesc faza asta si ma retrag!
Sa nu-i vad!

Prozac, iti multumesc pentru experienta ta impartasita.
Seamana mult cu a mea. Si da ai punctat atat de bine cand ai spus ca era o relatie toxica. A murit relatia asta si in cazul meu acum incerc sa adun bucatile sa imi revin.
Nici eu nu am inteles de ce am suferit atat. Este singura si cea mai mare dezamagire a vietii mele.
Si chiar daca intr o buna zi ma va cauta eu inapoi n o sa ma mai intorc.Ever!

Pup!

Salutare!
Cum o mai duceti?
Eu nu ma mai pot concentra la munca. Cred ca am acumulat o oboseala maxima.
Fac greseli imi iau bobarnaci..totul trebuie lucrat la scara mare..si repede. Nu mai pot tine ritmul.
Oare asta a fost tot? Ma pensionez?! :(

To be or not to be... Eu contemplez la suicid in ultima vreme. Am ajuns la concluzia ca anhedonia de care sufar e permanenta si ca viata e o prostie.

Farewell!

David te ai scrantit de tot. Cred ca ai prea mult timp liber sa meditezi.
In toate religiile suicidule condamnat!
Du ti crucea pana la capat in caz contrar vei suferi mai mult. Suicidul Nu este o solutie iar tu Nu ai motive intemeiate sa il iei in considerare.
Gaseste ti un scop si urmeaza l vei avea o satisfactie mai mare decat sa fii las!

Si te rog scoate pentagrama ma irita maxim.

David ce-ti veni maica?! Stai linistit si vezi de treaba ta ca viata cu tot tocu asta poate fi si misto.Sunt atatea locuri frumoase de vizitat, atatea lucruri de trait, de incercat. Eu, nu mai sunt de varsta voastra, dar imi doresc sa sar cu parasuta sau sa zbor cu un balon sau deltaplan:)
Nu m-am ticnit, dar uite trece viata pe langa noi si sunt lucruri pe care regratam ca nu le-am facut.

Eu eram foarte statica in tinerete, nu faceam miscare mai deloc, ma si gandesc cum n-am ajuns la 100kile.
Acum am descoperit ca poti face vacante in care sa faci miscare si sa te simti bine. Asadar de cativa ani m-am reprofilat pe vacante in care poti sa te misti (cu bicicleta, pe jos, cu trotineta) oricum, numai miscare sa fie!

Cata, bine ai venit in carusel! Asa este, e mult de munca, uneori te simti stors de ultiuma picatura de vlaga:((
Dar nu avem ce face si mergem inainte! Nu ca pionierii, sa nu se inteleaga altceva:)
Nu stiu ce sa-ti recomand, poate putina detasare si mai multa concentrare. Uneori pot sa ma concentrez, alteori sunt varza de bruxelles.

Eu am marit doza de Cipralex, eram de cativa ani pe o doza minuscula pe care o luam de 3 ori pe saptamana. Din pacate nu a mai mers, am avut un an tare greu cu multe lovituri si o iritabilitate ce cu greu o mai puteam stapani. Asadar a trebuit sa maresc doza.
In rest, toate bune:)

Voi?

Buna Prozac,
Simt o unda de optimism venind de la tine. :).
Am intrat in caruse de 1 an se cand am intrat in randul corporatistilor. Daca fac un efort sa vad doar partea plina a paharului pot spune ca atat timp cat sunt la munca nu am nici un gand in cap. Doar munca si atat.
Apare cand ajung acasa ma relaxez si incep sa ma simt rau.
Peste cateva saptamani se muta si fata la mine si va fi si mai epuizant psihic dar in acelasi timp faptul ca o voi avea langa mine o sa ma linisteasca.
Sper sa fie bine.

Saru' mana prozac! :)) Da, in viata sunt lucruri in aparenta si subiectiv misto de facut cand nu suferi de anhedonie. Viata pare sa fie roz, bling-bling and shit, dar anhedonia modifica modul cum percepem viata, ne transforma din fiinte cu ganduri marete, idealuri, motivate sa atingem scopuri ce pt noi conteaza, desi universul nu da doi bani pe ele, insa cand anhedonia loveste, ne transformam in niste robotei cu motivatia unei banane, si viata pare sa-si piarda orice sens subiectiv dat anterior.
Apropo de sarit cu parasuta, stii ce misto e sa nu se deschida parasuta la cateva sute de m de sol?! Such fun! :))

Am experimentat recent ego death-ul in urma unei doze de 300 de micrograme de lsd, si mi s-a confirmat astfel faptul ca nimic din ceea ce traim nu conteaza in final, cand ne vom intoarce la aceeasi stare de inexistenta de dinainte de a ne fi nascut...Plus ca pe parcursul tripului aveam de multe ori impresia unui suicid iminent. Ma mir ca inca mai respir.

@Catalina, nu-ti mai place prietenul tau LaVey si a lui pentagrama?! :))

David si ceilalti rezistenti, voi puteti merge la mitingul de sambata impotriva abuzurilor ! S-ar putea sa nu mai scapati cu viata de acolo, in sensul ca puteti face implozie acolo ! :)