Îndrăgostită de altcineva

Bună ziua! Sunt căsătorită de 3 ani și avem un copilaș de 1 an jumate. Problema a început după ce am născut, nu mai ma simt atrasa de soțul meu, nu mai simt nevoia sa fac sex cu el, insa am sentimente pentru un alt bărbat. Acel bărbat este o ruda foarte apropiata familiei. Totul a început de pana sa vina copilul, bărbatul x era foarte atent cu mine de câte ori venea la noi sau ne întâlneam pe drum, mereu cauta sa ma atingă. Pe unde ma vede, nu ma pierde din ochi, a avut și tentative de atingeri mai intime. Toate lucrurile astea m.au făcut sa ma îndrăgostesc de el. Soțul meu e mai rece, distant din fire, mereu ii spun sa mai vina sa ma în brate, sa stea lângă mine, sa fie mai tandru. Este un tata și un sot minunat, dar in privința dragostei a dat o în bara. Tare mult as vrea sa nu mai ma gândesc la bărbatul x și sa îmi "recastig" soțul.

Adevărul e ca sunt o fire mai deschisa, mai zurlie, mai dragastoasa fata de el, soțul este o fire calma, timid uneori, ii place monotonia, iar pe mine lucrurile astea ma plictisesc. De fiecare data eu preiau inițiativa, eu planific vacante și tot ce tine de familie. Mi s.a luat sa fac eu toate astea mereu și i.am spus de atâtea ori. As vrea sa fie mai "barbat", el sa fie cocosul în casa, dar și în pat. Am văzut în "bărbatul x" acea bărbăție de care am nevoie Lângă mine, ceea ce la soțul meu nu am reușit nici după 7 ani de relație sa vad. Nu am întreținut relații sexuale cu "bărbatul x" și nici întâlniri pe ascuns nu avem, dar cum am specificat mai sus, este o persoana foarte apropiata noua și ne întâlnim destul de des. Niciodată nu mi.am înșelat soțul și nu as vrea sa o fac, dar simt nevoia de tandrețe, de un bărbat adevărat lângă mine

In special ultimul raspuns al doamnei psiholog consider ca este foarte bun si util.Sii celelalte raspunsuri sunt bune, dar vad un plus evident pe ultimul raspuns. Puneti-va o intrebare stiti oare cine este cu adevarat aceasta persoana?
Stiti ca la o eventuala despartire cel mai mult au de pierdut copii. Din cauza ca parintii trebuie sa fie A+B adica sa faca totul ptr copii si sa creeze un mediu in jurul celor doi parinti+bunici.

Daca ati simtit lucrurile astea(ca nu prea e barbat si vroiati altceva) oare de ce l-ati incurcat pe actualul sot? Nu trebuie sa raspunde-ti aici, sa va raspunde-ti dvs insiva. Si ganditi-va la actualul sot inteleg ca are niste calitati evidente. Poate ve-ti ajunge sa le apreciati aceste lucruri dupa ce le pierdeti.
Un exercitiu care cred ca ar ajuta multe familii. Incercati sa stati departe de sot, sotie ptr o perioada de 1 luna doua. Sa vedeti cum vedeti omul de langa, cum ii veti vedea dintr-o data multele atuu-uri. Eu cea mai buna incercare, am avut-o cand sotia era plecata in strainatate pe doua sau trei luni urmat de tot atatea luni acasa. Atunci am apreciat-o mult mai mult, incercare asta ne-au unit si mai mult.
Nu in ultimul rand, avand in vedere ca va este ruda, cu atat mai mult feriti-va. In Biblie in special scrie ca relatiile trupesti cu rudele (sunt exemplificate) sa nu aiba loc. Ganditi-va cata lume ravasita va iesi daca dati curs acestei relatii.
Numai bine va doresc!

Nu l am încurcat deloc pe sot și nici nu vreau sa ma despart de el. De la bun început am avut aceleași viziuni asupra vieții, același drum în viata, avem acea chimie între noi și ne înțelegem din priviri. Este persoana ce mi o doresc lângă mine. Dar nu e genul romantic, nu e genul sa încerce ceva nou, nu ii plac nebuniile. Nu a avut timp sa se bucure de viata, a plecat de tânăr în străinătate sa muncească. Nu a avut de unde sa învețe toate lucrurile astea. Am știut de la bun început ca asta e firea lui, am reușit sa l fac în mare parte sa deschidă ochii, sa se bucure de lucrurile mici, sa și trăiască viata. I am spus de atâtea ori sa fie mai tandru cu mine, mai romantic. Știe destul de bine ca mie îmi plac nebuniile, provocările, tot ce e nou. Nu vreau cine romantice la restaurante scumpe, e deajuns sa facă o cina romantica acasă, cu un pahar de vin rosu, mâncare ce e prin frigider și la lumina lumânării, apoi sa urmeze o noapte de vis. E deajuns sa ma seducă cu gesturi mici, e deajuns sa vina sa îmi propună sa facem dragoste în mașină. Toate astea nu le am văzut la el niciodată și știe ca îmi plac. Eu tot timpul îl scot din anonimat și vin cu idei noi.

Ma bucur ca spune-ti:"E persoana ce mi-o doresc langa mine." Da va inteleg. Sunt oarecum intr-o situatie asemanatoare. Dar am ajuns sa o percep altfel problema (desi am avut ani, in care si eu greu duceam treaba asta). Daca ar fi doi ca mine ce am fii facut ?... Deci cand Dumnezeu leaga doi oameni diferiti impreuna, il vad ca pe un avantaj. Caci casatoria are O LIMITA. Ea de exemplu niciodata nu a acceptat nici o forma de sex oral, de nici o parte. Si am realizat ca e mai bine asa.

Bărbatul x a încercat sa ma sărute pe gat, sa ma atingă în părțile intime, chiar mi a dat de înțeles ca ar vrea o noapte de dragoste cu mine. I am explicat ca nu se poate asa ceva, dar nu încetează cu gesturile tandre. Nu ma aștept atât de des la acele nopți, dar oricine are nevoie de o deconectare de tot ce îl conjoara, o noapte doar în 2. Consider ca problema este la soțul meu. Nu are încredere în el, nu are curaj. Eu sunt foarte deschisa cu el, dispusa oricând sa îl ascult când are vreo frica sau dezamăgire. În 2 trecem peste orice.

Asta e ideea... Și eu simt acei "fluturași în stomac" când îl vad pe acel bărbat. Soțul nu ar vrea sa mergem la o terapie de cuplu. Faptul ca mi am deschis sufletul în fata voastră, ca am spus tot ce aveam pe suflet, m a făcut sa vad realitatea. Am reușit sa comunicam deschis unul fata de celalalt, sa ne spunem ce așteptări avem unul de la celalalt. Pot spune ca îmi recapăt soțul încet, încet. Pot spune ca îl privesc cu alți ochi. Va mulțumesc din suflet, oameni minunati!