OARE GRESESC IN CRESREREA COPILULUI?

Ma numesc gianina si am 28ani, Am un baietel de 6ani si nu stiu sincer daca ai dau o educatie buna sau nu.Sunt o mama foarte grijulie si tot ce vrea, eu incerc sai ofer, De la varsta de 1an si 3luni, si pana in prezent, a fost mai mereu racit si mereu stateam prin spital, din cauza temperaturilor foarte mari pe care mi-o facea.este un copil cuminte si foarte mamos.problema este ca eu nul pot lasa nicaieri fara mine, sunt mereu cu gandul la el daca al las o ora in fata blocului la joaca.mereu ai cumpar jucarii noi, chiar de multe ori, le cere sa le cumpar si se joaca 20min si gata, daca face uneori cate o pozna, al cert si chiar ai mai dau 2-3palme la fund, sufer foarte mult eu dupa ce al cert si pedepsesc si de multe ori ma gandesc cum facea mama cu mine. Mentionez ca fata de alti copii de varsta lui, este cumine si nu face mofturi daca nui cumpar ceva.PARINTI MEI AU FOST DESPARTITI CAND EU AVEAM 7ANI, pe mine ma crescut mama pana cand ma-m casatorit, dar numai in batai puternice si cu mancare cu portia, jigniri si vorbe foarte urate la adresa mea, Incepusem sa am dureri mari in piept cand ma trezeam dimineata si trebuia sa dau ohi cu ea, orice faceam, pt ea nu era nimic bun.Nu am avut o copilarie cu jucarele si nici un sprijin parintesc din partea ei.Acum eu ai ofer copilului meu cam tot ce na-m avut eu, mancare si dulciuri cam orice, de jucarele si haine nici nu mai zic, Cand gatesc ceva, fac cat pentru 10 persoane nu cat pt 3, cu gandul sa ajunga, si chiar daca vad ca, acea mancare care ramane trebuie aruncata tot nu ma linistesc sa fac cat e necesar.Oare mai tarziu o sa am probleme cu el ?Este bine ceea ce fac?Oare sunt bolnava? Va rog frumos SA-MI DAT CATEVA SFATURI referitor la aceasta problema.Multumesc.

buna giany sa fi parinte este o arta si totodata o meserie foarte grea depinde foarte mult de tine eu nu as spune ca esti bolnava ci mai degraba prea grijulie si prea stresata faptul ca ai avut tu lipsuri in copilarie imi pare rau nu inseamna ca trebuie sa ii dai copilului tau tot ce isi doreste fara sa l inveti sa aiba simtul valorii si faptul ca trebuie sa faca ceva potrivit virstei lui ca sa primeasca ceva sti copii sunt niste mici exploatatori si daca vad ca li se face totul pe plac cred ca li se cuvine totul si incearca prin asa numitele lor crize sa obtina tot ce vor cel mai important pentru un copil este sa se simta iubit si in siguranta o mingaiere a mamei sau a tatei o incurajare aratarea faptului ca esti mindra de el crede ma fac pt psihicul lui cit o mie de bomboane sau hainute mai bine citeste i o poveste sau jucati va impreuna decit sa i cumperi jucarii si dulciuri prea multe ar trebui sa il duci la o gradinita sa se invete in colectivitate si sa vezi si tu ca nu i se intimpla nimic daca nu este cu tine gindeste te ca tu nu esti ca mama ta si nu te mai raporta tot timpul la trecut pt ca in felul acesta iti umpli golurile tale nicidecum ale baietelului tau o mama trebuie sa stie sa fie blinda dar si autoritatra cind este cazul asa ca nu te mai tot stresa bucura te de darul de la dumnezeu acele de a fi mama numai bine va doresc

Sunt total de acord ca nu trebuie sa i oferi copilului chiar totul pe tava fara sa faca nimic bun pentru asta am observat insa ca pentru noua generatie de parinti din care fac si eu parte am tot un baietel de 6 ani e din ce in ce mai greu sa si responsabilizeze copiii O data din cauza unei copilarii nefericite cum este cazul de mai sus si atunci se pune in aplicare ii ofer copilului tot ce n am avut eu si a doua cea mai frecventa cred din lipsa de timp si disponibilitate psihica i se ofera totul copilului doar ca sa stea linistit ca sa nu mai fie un factor de stres in plus Gresite ambele variante dupa parerea mea desi si eu gresesc frecvent de multe ori cand sunt obosita sau am treaba il las sa se uite mai mult decat e necesar la tv sau ii cumpar ceva nou ca sa l tina ocupat cat am eu treaba In magazin in 90 din cazuri face de a dreptul foarte urat daca nu ii cumpar o jucarie si tot in 90 din cazuri nu ii cumpar si atunci show ul e complet adica pe tot parcursul cumparaturilor el plange si cere incontinuu trebuie sa suport multe pana ies din magazin Eu in general rezist dar tatal lui se enerveaza foarte tare si iese ditamai scandalul Am crezut ca odata cu trecerea timpului aceste spectacole din magazin vor inceta s au mai rarit ce i drept dar nu sunt nici pe departe la final Aseara de exemplu s a intamplat ceva ce m a pus putin pe ganduri Adica a venit cu tatal lui din parc mancand o inghetata la cateva minute dupa ce a terminat o mi a cerut si ciocolata iar eu nu i am dat spunandu i ca a mancat destul dulce in ziua respectiva era seara iar mancare mai deloc S a suparat foarte tare pe mine mi a spus sa tac ca sunt cea mai rea mama din lume etc in general tipa In momentul acela m am dus si i am stins tv ul se uita la desene ca pedeapsa pt ce a facut Nervii lui s au intensificat a plecat la el in camera trantind usa in urma lui si plangand Dupa ce s a saturat de plans a venit sa si ceara scuze i am spus ca l iert dar la desene tot nu se mai uita Un alt sir de nervi exprimati ca in final sa mi spuna ca o sa duca sa locuiasca la mamaie ca noi suntem rai cu el iar acolo toata lumea il iubeste Ba mai mult a si sunat acolo sa l roage pe tataie sa vina sa l ia La ora 20 30 copilul meu pleca cu tataie sa locuiasca la ei Acum am vorbit cu el la tel mi a spus ca nu mai e suparat pe mine dar ca vrea sa fie aceea casa lui iar noi sa fim bunicii lui Ce sa inteleg din asta Am gresit eu asa de tare