Sangerari in sarcina - hematom, zona de decolare - Grup de Suport

Sa iti trăiască băiețelul Andreea! Mulțumim de încurajări! Si eu sunt optimista ca totul o sa fie bine.am 27 de saptamâni si abia astept sa nasc sa imi tin copilașul in brațe. Va pup! Sarcini ușoare, in continuare !

Buna! Kamyy cred ca serviciile sunt similare intre Regina Maria si Sanador. Important e sa gasesti un medic bun. Luna asta este BabyExpo si poti obtine reducere de 20% la pachetul de nastere. Sarcini usoare si bebelasi frumosi tuturor!

Buna! Felicitari Andreea si sa iti traiasca baietelul!
Kamyy, sa te informezi foarte bine inainte sa semnezi un contract de nastere la Regina Maria sau oricunde in alta parte. Din cate stiu eu la RM este destul de scump pachetul de nastere si asta daca totul e ok, nastere la termen, dar daca Doamne fereste se naste prematur dai o suma imensa pentru fiecare zi de incubator. Ei nu iti vor da astfel de detalii...
Eu am fost iar la eco si nu s-a mai vazut nimic...
Sarcini usoare sa aveti si bebelusi minunati!

Buna! Sunt insarcinata in 8-9 saptamani, sarcina fiind in evolutie...problema este ca am niste scurgerii maronii abundente dupa o sangerare puternica cu cheaguri care s-a oprit in 3-4 zile, dupa tratamentul prescris de doctor: arefam 3 pe zi:2 pe cale orala dimineata si la pranz, iar seara intravaginal., acid folic, femibion si no spa...sunt zile cand mai am si dureri, cu toate ca iau pe zi 3 no-spa.intrebarea mea este? De ce mi-o fi prescris doamna doctor arefam si pe cale orala daca pe prospect scrie clar ca se administreaza in sarcina numai pe cale intravaginala?si ce credeti ca sunt acele scurgeri maronii? Mie mi-a spus doctorita ca este normal sa curga dupa o hemoragie cu cheaguri...dar mie imi este teama...voi ce credeti ca ar putea fi???

Buna Flori și felicitări pt sarcina !
Atâta timp cât exista sângerări Arefamul se administrează pe cale orală. Probabil ca ai vreun hematom și de acolo sângerările de culoare maro. Așa a fost la mine: am avut hemoragie cu cheaguri urmată de sângerări maro care in final s-au oprit de tot. Tratament similar am luat și eu pana pe la 4 luni.
Mult succes și fruntea sus!

Multumesc pentru raspuns...cam cat au durat scurgerile maronii? La mine a trecut o saptamana si nu mai scap de ele...si am si dureri! Offf, sper sa treaca starile astea...pup

Pai aproape o luna au durat... Mult succes!

Multumesc la fel, mult succes si tie!

Ma gandesc de multe ori sa nu se fi inselat doctorul si sa existe varianta unei posibile sarcini extrauterine, desi mi s-au facut 3 ecografe transvaginale...analizele de sange o sa le fac sapt viitoare, mi-a zis doamna doctor ca e perfect atunci, pt ca mai monitorizam fatul dupa acea sangerare abundenta;dar problema este ca am dureri si mi s-a implementat iseea asta cu sarcina extrauterina si simt ca o sa intru in depresie.Ajutati_ma cu un sfat: voi credeti ca ar fi putut gresi doctorul ?

Buna Flori! Nu cred ca a greșit doctorul s-ar fi vazut la eco daca era sarcina extrauterina, eu zic sa stai liniștita sa nu te stresezi prea mult pentru ca nu iti face bine nici tie nici la bebe. Daca chiar vrei sa vezi daca sarcina evoluează poți sa iti faci Bhcg din sânge de exemplu il faci luni si il repeți la 49 de ore ar trebui sa se dubleze valoarea.eu sper ca esti bine si ai vesti bune.
Eu am ajuns in săptămana 39 luni mergem la doctori sa vedem daca vrea sa vina sau ne programam la cezariana. Si eu am fost ca tine Flori m-am stresat la primele doua sarcini pierdute si la a treia sarcina totul a decurs bine.trebuie doar sa gândești pozitiv si sa ai grija mai multa de tine. Sarcini ușoare in continuare va doresc!

Văd ca nu a mai postat nimeni nimic de ceva timp. am ajuns sa citesc toate postările voastre in căutarea disperata de a găsi ceva care sa îmi redea speranța ca totul va fi bine. Poveștile cu un final fericit sunt mai greu de găsit asa ca mulțumesc celor care au postat. Sper ca și povestea mea va fi una cu final fericit...

Bună, fetelor! Numele meu este Ruxandra, am 34, sarcina in evoluție obținută prin fiv. Ieri am mers la ecografie, am auzit inimioara, însă am aflat ca am si un hematom decidual de 16 mm. Nu am sângerat, nu sângerez, însă îmi este îngrozitor de teama. Dr a zis repaus, la pat. Ca și tratament, iau arefam, duphaston, acifol, clexane, femibion, cycloproginova, magne b6.

Buna Ruxandra. Îți înțeleg perfect frica. Și eu am o sarcina obținută tot prin FIV și am avut ceva probleme cu sângerare in Weekend. Pentru ca anul trecut am pierdut o sarcina m-am panicat și am fost convinsă ca totul e pierdut. Din fericire momentan suntem bine. Doctorii nu au putut identifica motivul sângerării ci doar mi-au recomandat odihna și repaus la pat și răbdare. Îți dau și eu același sfat. Răbdare și gânduri pozitive. Din păcate mai mult de atât nu putem face...

Buna. Am citit multe povesti care ma linistesc. Sunt la a doua sarcina, sapt 8 si un hematom de 3cm. La 7 sapt l am descoperit si avea 1, 2cm. Am luat arefarm si nospa si acum s-a mutat cumva in alta parte.eu nu am avut deloc dureri sau sangerari. Sa sper in continuare ca totul se va termina cu bine? Din cate am citit multe ati avut sangerari si probleme serioase si ati scapat cu bine. Va pup

Buna! Am citit de la inceput si pana la sfarsit tot ce ati scris, m-au luat fiorii cand am citit unele povesti tragice dar si o stare de bucurie pentru cele cu final fericit. De aici am tras concluzia ca oricat de rau este, se poate termina bine. Vreau sa va scriu si povestea mea. Voi scrie cateva randuri, am atatea emotii ca nici nu stiu cum as putea sa sintetizez. Totul a inceput in noiembrie 2016 cand am aflat ca sunt insarcinata in 6 -> 7 sapt. In afara faptului ca imi intarziase ciclul menstrual si aveam sanii mariti, alte simptome/dureri nu am avut. Peste o sapt urma sa aud inima. Intre timp nu mi s-a recomandat niciun fel de vitamine/analize (desi i-am zis de istoricul de anemie severa, malabsorbtie, tiroidita autoimuna - in acel moment in stadiu eutiroidian). Cu o zi inainte de a merge la consultatie am inceput sa sangerez. Deja simteam cum ceva se stinge in mine dar totusi am sperat ca este bine. A 2a zi la ecograf s-a confirmat ca avortul spontan era in plina desfasurare. Desi nu imi dadea sperante a zis sa iau totusi progesteron. Dar nu m-au ajutat cu nimic pentru ca timp de o sapt am sangerat abundent si chiar am eliminat un cheag ce semana cu un ovul. Atunci am stiu ca sigur s-a eliminat. Urmatoarea sapt cand am mers la ecografie, intr-adevar se confirmase faptul ca embrionul a fost eliminat si nu au mai ramas resturi. Iar ca si cauza, fiind la prima sarcina, mi s-a spus ca se mai intampla. In aprilie 2017 am ramas din nou insarcinata, am mers la alt ginecolog, dar de data aceasta surpriza - sarcina gemelara. Unul dintre embrioni era putin mai mare decat celalalt, nu a reusit sa identifice vreo activitate cardiaca asa ca am fost programata din nou in saptamana urmatoare. La fel fara vreo recomandate pentru a lua vitamine/analize s.a. Deja ma aflam in 7 sapt si 6 zile. Eram foarte optimista ca totul este bine, dar dr mi-a dat vestea ca sarcina s-a oprit in evolutie. Fara sa am vreo sangerare inainte, sau sa fie prezent vreun hematom. Explicatia a fost ca embrionii erau "stafiditi" ceva de genul. Pentru eliminare am primit tratament medicamentos (s-a eliminat totul intr-o seara cu dureri f mari de parca ma injunghia cineva, frisoane, stari de ameteala s.a; a 2a zi fiind dupa-amiaza la serviciu, am ales sa merg desi sangeram in continuare dar puteam sa stau pe picioare si voiam sa nu fiu singura...sotul era plecat din tara cu serviciul in acea perioada si urma sa se intoarca. Si nici pe parinti sau pe altcineva apropiat nu voiam in preajma, deja era prea dureros. La serviciu nu am zis nimic pentru ca nu voiam sa fiu compatimita dar si cand am ales sa spun am fost acuzata de catre sef ca am mintit (desi nu inteleg de ce trebuia sa spun daca era o problema personala si de la serviciu nu am lipsit). Fiind la a 2a sarcina pierduta, dupa ce s-a confirmat faptul ca s-a eliminat tot, am primit ca si recomandare de la dr ginecolog un set de analize complete pentru profilul 1 si 2 de trombofilie, de cariotip doar mi-a mentionat dar inca nu era cazul sa il fac. In urma analizelor s-a descoperit ca de fapt am trombofilie (ceva probleme la antitrombina III, iar la gena mthfr mi-a iesit la ambele mutatii genotip heterozigot...deci s-a pus diagnosticul de trombofilie ereditara). Printre analize imi iesise igM pozitiv la toxoplasma gondii. Dar nu mi-a spus nimic despre asta. Pana in 2018 nu am mai avut curajul sa ma gandesc la o noua sarcina. In toamna lui 2018 am mers la hematolog unde mi-a recomandat aspenter toata viata (cu exceptia sarcinii cand trebuie urmat trat cu anticoagulant injectabil), am mers si la al 3-lea ginecolog cu acele analize din 2017 iar acolo m-a speriat in privinta toxoplasmozei si cum de nu mi-a dat nimeni vreun tratament din 2017. Dupa ce am facut din nou analiza la toxoplasmoza igM a iesit pozitiv. Am urmat tratament cu spiramicina de 3 ori pe zi. Timp de 6 luni cu pauze. Timp in care am repetat analizele dupa 2 sapt de la terminarea tratamentului. Scaderile au fost nesemnificative. Din cauza antibioticelor au aparut si probleme cu stomacul (desi am luat in acea perioada probiotice, mancam iaurt pentru ca aparuse si un gust amar), apoi am plecat din tara iar la intoarcere problemele cu stomacul s-au accentuat iar cand am fost la gastroenterolog a descoperit un inceput de ulcer (in 2017 dupa sarcinile pierdute mi se recomandase si colonoscopie iar acolo se descoperise un inceput de gastrita pentru care mi s-a recomandat regim alimentar si cateva zile de Controloc). Am urmat trat medicamentos + regim alimentar si simptomele s-au mai diminuat (nu ma mai trezeau durerile din somn). In ianuarie 2019 am inceput sa prind din nou curaj sa ma gandesc la dorinta de a avea un copil. Insa cand am repetat analiza la toxo a iesit tot pozitiv la igM, iar aviditatea a aratat ca infectia era cea veche (nicio infectie acuta), mi-a recomandat dr ginecolog trat cu myo sun timp de 6 - 9 luni si pana nu ajung la medicul de boli infectioase sa nu raman insarcinata. Am gasit loc liber la boli infectioase abia la sfarsitul lui februarie. La consultatie medicul mi-a zis ca nu mai este nevoie de tratament pentru ca am anticorpi, infectia fiind destul de veche (2017 - 2019). Apoi a venit pandemia, starea de urgenta si pana in mai nu am mai reusit sa merg la ginecolog, dar am urmat trat cu myo sun plus (pentru ca aveam niste microchisturi dar si pentru sanatatea ovarelor). In iunie am fost din nou, am dus scrisoarea de la medicul infectionist, dar pentru ca rezultatul la toxo igM a iesit tot pozitiv mi-a zis sa nu raman insarcinata si sa ajung din nou la medicul infectionist. Dar pentru ca toti medicii de la boli infectioase erau toti mobilizati in spitale, nu am reusit sa obtin nicio programare pana in decembrie cand lucrurile s-au mai relaxat si medicii au inceput sa fie din nou disponibili si in clinicile private. Dar ghinionul meu este ca nu am mai dat de acel doctor de la boli infectioase (nici la stat nici la privat). Asa ca am fost la alt doctor, m-am prezentat cu toata documentatia. Mi-a spus ca intr-adevar infectia este cronicizata si e posibil sa nu mai am toxoplasmoza in organism, si de fapt sa fie toxocara canis (de care nu am mai auzit pana acum) care ar putea sa creasca valorile la igM la toxoplasma gondii. Am facut analizele din nou, toxocara canis a iesit negativ, igM la toxoplasmoza tot pozitiv a iesit, dar la ADN PCR la toxoplasmoza a iesit undetectable (in engleza - pentru ca analiza a fost procesata la un laborator din Germania). La sfarsitul lui decembrie cand trebuia sa ma prezint cu rezultatele analizelor, ghinionul a facut ca am iesit pozitiva la testul covid cu simptome care au debutat rapid, febra mare doar in prima zi apoi am fost pe picioarele mele, fara miros din a 3a zi si alte simptome usoare pe care le-am tratat cu paracetamol, sirop de miere si alte plante, dropsuri pentru gat (preventiv, nu ma durea gatul), tincturi din plante. Dupa 2 sapt de carantina am mai stat prevenit o sapt departe de oameni pentru ca mirosul nu imi revenise complet. Apoi am facut programare din nou la boli infectioase si abia in februarie am gasit un loc liber. Pe la jumatatea lui ianuarie trebuia sa imi vina ciclul menstrual. A intarziat 2, 3 zile (desi mie mereu mi-a venit ceas pana acum), dar am mai auzit pe la cunostinte care au avut covid ca le-a intarziat si am zis ca asa o fi si la mine. Dar aveam sanii mariti, crampe, greata (la fel gasisem un articol in care scria ca greata era un simptom asociat cu revenirea mirosului dupa infectia cu covid). Cand am vazut ca nici in a 5a zi nu mi-a venit desi aveam o multime de simptome, secretia era neschimbata, inainte era maronie la inceput si apoi incepea sangerarea dar acum nimic. Am cumparat un test de sarcina care se putea face si mai devreme de 10 zile intarziate, si din primul minut au aparut cele 2 linii. Inima mea a inceput sa bata atat de tare incat simteam ca imi iese din piept (pentru ca am evitat ovulatia ca si in tot acest timp cand nu am avut voie sa raman insarcinata si voiam ca de data asta sa raman insarcinata cand stiam ca totul e sigur 100% si primesc aprobare). Eiii, se pare ca altul a fost planul naturii pentru 2021. Dupa efectuarea testului am fost la ginecolog, acolo mi-a confirmat sarcina, totul foarte bine implantat. A 2a zi am reusit sa merg si la hematolog unde am primit un set de analize (coagulograma s.a), trat cu Clexane 0, 4 ml 10 luni, am intrerupt aspenterul si mi-a zis sa continui cu restul vitaminelor prenatale pe care le-am luat neincetat din feb 2020 (asa mi s-a recomandat sa iau pana in momentul conceperii). Dupa care am fost si la medicul de boli infectioase. Desi analiza ADN arata ca nu detecteaza toxoplasmoza in organism, si valorile la igM sunt aceleasi ca si atunci cand am urmat tratamentul cu spiramicina (nici nu au scazut, nici nu au crescut), acum doctorul mi-a zis ca trebuie sa iau acele antibiotice si nu afecteaza sarcina (desi am citit ca nu exista studii clinice care sa confirme ca sunt sigure in sarcina...doar pentru ca alte femei in sarcina nu au patit nimic s-a considerat ca sunt sigure). Ma simt confuza. Nu inteleg de ce medicul infectionist la care am fost la inceputul lui 2020 a zis ca nu mai e nevoie de trat si cel de acum imi recomanda sa iau desi ADN PCR la toxoplasma gondii iesit negativ. De ce mi-a mai dat sa fac analiza ADN daca si la pozitiv si la negativ tot recomanda tratament (a mai fost si ff scumpa analiza genetica). Si colac peste pupaza consultul acum a fost mai scump pentru ca sunt insarcinata si ca este o consultatie speciala (desi nu mi s-a facut nimic special la consultatie fata de atunci cand nu eram, singura diferenta este ca scrie ca sunt insarcinata). A mai fost cineva in aceasta situatie cu toxoplasma gondii? Am mai citit niste studii clinice din afara unde scria ca e posibil ca la unii pacienti cu toxoplasma gondii, igM sa iasa in continuare fals pozitiv avand in vedere si analiza genetica negativa. Dar na in afara faptului ce simt, nu sunt medic, nu am facut medicina, si medicul spune altceva. La fel si medicul ginecolog a zis ca toxoplasmoza nu ar pune vreo problema sarcinii dupa ce a analizat toate rezultatele de-a lungul timpului si pana in prezent plus analiza ADN. Dar totusi nu se baga peste recomandarea medicului infectionist. Sapt trecuta am auzit pentru prima data si bataile inimii, a fost ceva de nedescris. Si tot atunci s-a descoperit si faptul ca am un hematom decidual pentru care mi s-a recomandat progesteron, no spa la nevoie, repaus si fara activitati sexuale. Am avut cateva scurgeri maronii timp de 3 zile, si in 2 zile (o data la finalul zilei) am avut sangerare cu firisoare (dupa activitati casnice usoare, am stat in picioare mai mult - nu m-am gandit ca este un efort considerabil) dar apoi am stat in repaus la pat si nu am mai avut niciun fel de scurgeri. Urmeaza sa merg din nou sapt viitoare. Desi sunt in sapt 7 -> 8 (doctorul nu mi-a zis prea clar, e prea mica inca), nu mai am rabdare, mai este asa de mult pana in sem 2 cand pericolul mai scade. :( Pe cealalta parte si medicul de familie ma speria si imi spunea ca din cauza faptului ca sarcina a fost conceputa in perioada carantinei nu e bine, si ar trebui sa ma gandesc la o intrerupere. Dar acum simt ca totul este diferit fata de primele dati, acum ma simt insarcinata cu adevarat, stari de rau nici nu mai zic...Daca este cineva interesat va mai tin la curent, cum va mai evolua totul. Daca a fost cineva in aceeasi situatie cu toxoplasmoza va rog sa imi scrieti. Multumesc si sper ca nu v-am plictisit cu povestea mea! :)

Se pare ca dupa refresh a aparut mai jos si comentariul modificat cu datele corecte. In primul comentariu gresisem anul. Ma scuzati!

Buna! Am citit de la inceput si pana la sfarsit tot ce ati scris, m-au luat fiorii cand am citit unele povesti tragice dar si o stare de bucurie pentru cele cu final fericit. De aici am tras concluzia ca oricat de rau este, se poate termina bine. Vreau sa va scriu si povestea mea. Voi scrie cateva randuri, am atatea emotii ca nici nu stiu cum as putea sa sintetizez. Totul a inceput in noiembrie 2016 cand am aflat ca sunt insarcinata in 6 -> 7 sapt. In afara faptului ca imi intarziase ciclul menstrual si aveam sanii mariti, alte simptome/dureri nu am avut. Peste o sapt urma sa aud inima. Intre timp nu mi s-a recomandat niciun fel de vitamine/analize (desi i-am zis de istoricul de anemie severa, malabsorbtie, tiroidita autoimuna - in acel moment in stadiu eutiroidian). Cu o zi inainte de a merge la consultatie am inceput sa sangerez. Deja simteam cum ceva se stinge in mine dar totusi am sperat ca este bine. A 2a zi la ecograf s-a confirmat ca avortul spontan era in plina desfasurare. Desi nu imi dadea sperante a zis sa iau totusi progesteron. Dar nu m-au ajutat cu nimic pentru ca timp de o sapt am sangerat abundent si chiar am eliminat un cheag ce semana cu un ovul. Atunci am stiu ca sigur s-a eliminat. Urmatoarea sapt cand am mers la ecografie, intr-adevar se confirmase faptul ca embrionul a fost eliminat si nu au mai ramas resturi. Iar ca si cauza, fiind la prima sarcina, mi s-a spus ca se mai intampla. In aprilie 2017 am ramas din nou insarcinata, am mers la alt ginecolog, dar de data aceasta surpriza - sarcina gemelara. Unul dintre embrioni era putin mai mare decat celalalt, nu a reusit sa identifice vreo activitate cardiaca asa ca am fost programata din nou in saptamana urmatoare. La fel fara vreo recomandare pentru a lua vitamine/analize s.a. Deja ma aflam in 7 sapt si 6 zile. Eram foarte optimista ca totul este bine, dar doctorul mi-a dat vestea ca sarcina s-a oprit din evolutie. Fara sa am vreo sangerare inainte, sau sa fie prezent vreun hematom. Concluzia a fost ca embrionii erau "stafiditi" ceva de genul. Pentru eliminare am primit tratament medicamentos (s-a eliminat totul intr-o seara cu dureri f mari de parca ma injunghia cineva, frisoane, stari de ameteala s.a; a 2a zi fiind dupa-amiaza la serviciu, am ales sa merg desi sangeram in continuare dar puteam sa stau pe picioare si voiam sa nu fiu singura...sotul era plecat din tara cu serviciul in acea perioada si urma sa se intoarca. Si nici pe parinti sau pe altcineva apropiat nu voiam in preajma, deja era prea dureros. La serviciu nu am zis nimic pentru ca nu voiam sa fiu compatimita dar si cand am ales sa spun am fost acuzata de catre sef ca am mintit (desi nu inteleg de ce trebuia sa spun daca era o problema personala si de la serviciu nu am lipsit). Fiind la a 2a sarcina pierduta, dupa ce s-a confirmat faptul ca s-a eliminat tot, am primit ca si recomandare de la dr ginecolog un set de analize complete pentru profilul 1 si 2 de trombofilie, despre cariotip doar mi-a mentionat dar inca nu era cazul sa il fac. In urma analizelor s-a descoperit ca de fapt am trombofilie (ceva probleme la antitrombina III, iar la gena mthfr mi-a iesit la ambele mutatii genotip heterozigot...deci s-a pus diagnosticul de trombofilie ereditara). Printre analize imi iesise igM pozitiv la toxoplasma gondii. Dar nu mi-a spus nimic despre asta. Pana in 2018 nu am mai avut curajul sa ma gandesc la o noua sarcina. In toamna lui 2018 am mers la hematolog unde mi-a recomandat aspenter toata viata (cu exceptia sarcinii cand trebuie urmat trat cu anticoagulant injectabil), am mers si la al 3-lea ginecolog cu acele analize din 2017 iar acolo m-a speriat in privinta toxoplasmozei si cum de nu mi-a dat nimeni vreun tratament din 2017. Dupa ce am facut din nou analiza la toxoplasmoza igM a iesit pozitiv. Am urmat tratament cu spiramicina de 3 ori pe zi. Timp de 6 luni cu pauze. Timp in care am repetat analizele dupa 2 sapt de la terminarea tratamentului. Scaderile au fost nesemnificative. Din cauza antibioticelor au aparut si probleme cu stomacul (desi am luat in acea perioada probiotice, mancam iaurt pentru ca aparuse si un gust amar), apoi am plecat din tara iar la intoarcere problemele cu stomacul s-au accentuat iar cand am fost la gastroenterolog a descoperit un inceput de ulcer (in 2017 dupa sarcinile pierdute mi se recomandase si colonoscopie iar acolo se descoperise un inceput de gastrita pentru care mi s-a recomandat regim alimentar si cateva zile de Controloc). Am urmat trat medicamentos + regim alimentar si simptomele s-au mai diminuat (nu ma mai trezeau durerile din somn). In ianuarie 2020 am inceput sa prind din nou curaj sa ma gandesc la dorinta de a avea un copil. Insa cand am repetat analiza la toxo a iesit tot pozitiv la igM, iar aviditatea a aratat ca infectia era cea veche (nicio infectie acuta), mi-a recomandat dr ginecolog trat cu myo sun timp de 6 - 9 luni si pana nu ajung la medicul de boli infectioase sa nu raman insarcinata. Am gasit loc liber la boli infectioase abia la sfarsitul lui februarie. La consultatie medicul mi-a zis ca nu mai este nevoie de tratament pentru ca am anticorpi, infectia fiind destul de veche (2017 - 2020). Apoi a venit pandemia, starea de urgenta si pana in mai nu am mai reusit sa merg la ginecolog, dar am urmat trat cu myo sun plus (pentru ca aveam niste microchisturi dar si pentru sanatatea ovarelor). In iunie am fost din nou, am dus scrisoarea de la medicul infectionist, dar pentru ca rezultatul la toxo igM a iesit tot pozitiv mi-a zis sa nu raman insarcinata si sa ajung din nou la medicul infectionist. Dar pentru ca toti medicii de la boli infectioase erau toti mobilizati in spitale, nu am reusit sa obtin nicio programare pana in decembrie cand lucrurile s-au mai relaxat si medicii au inceput sa fie din nou disponibili si in clinicile private. Dar ghinionul meu este ca nu am mai dat de acel doctor de la boli infectioase (nici la stat nici la privat). Asa ca am fost la alt doctor, m-am prezentat cu toata documentatia. Mi-a spus ca intr-adevar infectia este cronicizata si e posibil sa nu mai am toxoplasmoza in organism, si de fapt sa fie toxocara canis (de care nu am mai auzit pana acum) care ar putea sa creasca valorile la igM la toxoplasma gondii. Am facut analizele din nou, toxocara canis a iesit negativ, igM la toxoplasmoza tot pozitiv a iesit, dar la ADN PCR la toxoplasmoza a iesit undetectable (in engleza - pentru ca analiza a fost procesata la un laborator din Germania). La sfarsitul lui decembrie cand trebuia sa ma prezint cu rezultatele analizelor, ghinionul a facut ca am iesit pozitiva la testul covid cu simptome care au debutat rapid, febra mare doar in prima zi apoi am fost pe picioarele mele, fara miros din a 3a zi si alte simptome usoare pe care le-am tratat cu paracetamol, sirop de miere si alte plante, dropsuri pentru gat (preventiv, nu ma durea gatul), tincturi din plante. Dupa 2 sapt de carantina am mai stat prevenit o sapt departe de oameni pentru ca mirosul nu imi revenise complet. Apoi am facut programare din nou la boli infectioase si abia in februarie am gasit un loc liber. Pe la jumatatea lui ianuarie trebuia sa imi vina ciclul menstrual. A intarziat 2, 3 zile (desi mie mereu mi-a venit ceas pana acum), dar am mai auzit pe la cunostinte care au avut covid ca le-a intarziat si am zis ca asa o fi si la mine. Dar aveam sanii mariti, crampe, greata (la fel gasisem un articol in care scria ca greata era un simptom asociat cu revenirea mirosului dupa infectia cu covid). Cand am vazut ca nici in a 5a zi nu mi-a venit desi aveam o multime de simptome, secretia era neschimbata, inainte era maronie la inceput si apoi incepea sangerarea dar acum nimic. Am cumparat un test de sarcina care se putea face si mai devreme de 10 zile intarziate, si din primul minut au aparut cele 2 linii. Inima mea a inceput sa bata atat de tare incat simteam ca imi iese din piept (pentru ca am evitat ovulatia ca si in tot acest timp cand nu am avut voie sa raman insarcinata si voiam ca de data asta sa raman insarcinata cand stiam ca totul e sigur 100% si primesc aprobare). Eiii, se pare ca altul a fost planul naturii pentru 2021. Dupa efectuarea testului am fost la ginecolog, acolo mi-a confirmat sarcina, totul foarte bine implantat. A 2a zi am reusit sa merg si la hematolog unde am primit un set de analize (coagulograma s.a), trat cu Clexane 10 luni, am intrerupt aspenterul si mi-a zis sa continui cu restul vitaminelor prenatale pe care le-am luat neincetat din feb 2020 (asa mi s-a recomandat sa iau pana in momentul conceperii). Dupa care am fost si la medicul de boli infectioase. Desi analiza ADN arata ca nu detecteaza toxoplasmoza in organism, si valorile la igM sunt aceleasi ca si atunci cand am urmat tratamentul cu spiramicina (nici nu au scazut, nici nu au crescut), acum doctorul mi-a zis ca trebuie sa iau acele antibiotice si nu afecteaza sarcina (desi am citit ca nu exista studii clinice care sa confirme ca sunt sigure in sarcina...doar pentru ca alte femei in sarcina nu au patit nimic s-a considerat ca sunt sigure). Ma simt confuza. Nu inteleg de ce medicul infectionist la care am fost la inceputul lui 2020 a zis ca nu mai e nevoie de trat si cel de acum imi recomanda sa iau desi ADN PCR la toxoplasma gondii iesit negativ. De ce mi-a mai dat sa fac analiza ADN daca si la pozitiv si la negativ tot recomanda tratament (a mai fost si ff scumpa analiza genetica). Si colac peste pupaza consultul acum a fost mai scump pentru ca sunt insarcinata si ca este o consultatie speciala (desi nu mi s-a facut nimic special la consultatie fata de atunci cand nu eram, singura diferenta este ca scrie ca sunt insarcinata). A mai fost cineva in aceasta situatie cu toxoplasma gondii? Am mai citit niste studii clinice din afara unde scria ca e posibil ca la unii pacienti cu toxoplasma gondii, igM sa iasa in continuare fals pozitiv avand in vedere si analiza genetica negativa. Dar na in afara faptului ce simt, nu sunt medic, nu am facut medicina, si medicul spune altceva. La fel si medicul ginecolog a zis ca toxoplasmoza nu ar pune vreo problema sarcinii dupa ce a analizat toate rezultatele de-a lungul timpului si pana in prezent plus analiza ADN. Dar totusi nu se baga peste recomandarea medicului infectionist. Sapt trecuta am auzit pentru prima data si bataile inimii, a fost ceva de nedescris. Si tot atunci s-a descoperit si faptul ca am un hematom decidual pentru care mi s-a recomandat progesteron, no spa la nevoie, repaus si fara activitati sexuale. Am avut cateva scurgeri maronii timp de 3 zile, si 2 zile (o data la finalul zilei) am avut sangerare cu firisoare (dupa activitati casnice usoare, am stat in picioare mai mult - nu m-am gandit ca este un efort considerabil) dar apoi am stat in repaus la pat si nu am mai avut niciun fel de scurgeri. Urmeaza sa merg din nou sapt viitoare. Desi sunt in sapt 7 -> 8 (doctorul nu mi-a zis prea clar, e prea mica inca), nu mai am rabdare, mai este asa de mult pana in sem 2 cand pericolul mai scade. :( Pe cealalta parte si medicul de familie ma speria si imi spunea ca din cauza faptului ca sarcina a fost conceputa in perioada izolarii nu e bine, si ar trebui sa ma gandesc la o intrerupere. Cand am fost a 2a oara la medicul de familie nu a mai pomenit despre asta, sper sa fie bine pana la final, sa dispara si hematomul. Acum simt ca totul este diferit fata de primele dati, ma simt insarcinata cu adevarat, stari de rau nici nu mai zic...Daca este cineva interesat va mai tin la curent, cum va evolua totul. Daca a fost cineva in aceeasi situatie cu toxoplasmoza va rog sa imi scrieti. Multumesc si sper ca nu v-am plictisit cu povestea mea! :)

Buna tuturor! Am o sarcina confirmată de 7 sapt.
La 6 sapt si 4 zile mi s-a declanșat o sângerare cu sânge rosu si fluid, am fost la urgenta si mi s-a confirmat ca bebe e bine, cu activitate cardiaca, însă ca am un hematom.
Am primit tratament cu Duphaston, arefam, nospa. După doua zile de sângerare de toate culorile si eliminare de cheaguri de toate consistențele, sângerarea s-a oprit. La trei zile, înainte cu o ora de controlul de rutina, a început din nou sângerarea. S-a constatat ca bebe era bine cu activitate cardiaca, însă înota într-un hematom de 5 cm. Medicul m-a pregătit de iminenta de avort in următoarele zile, urmând sa ma vadă după alte 3 zile. Continui tratamentul si stau la orizontala, pana la următorul control.
Prognosticul de păstrare a sarcinii este ff reținut si tine doar de o minune mi s-a spus. Nu am dureri, nu am o stare generală proasta, însă sangerez abundent.
Din păcate, a pătruns sânge si in sacul gestațional, fapt care a determinat medicul sa fie atât de pesimist.
Vom mai vedea Vineri.

Bună! Am citit toate comentariile voastre. Din păcate mă aflu și eu în aceeași situație ca majoritatea dintre voi. În săptămâna 6 de sarcină am avut câteva scurgerii maronii, urmate de câteva picături de sânge. Am mers la dr ginecolog, mi-a făcut ecograf și a observat un hematom format lângă sarcină. Mi-a recomandat repaus, arefam, aleract, No Spa si acid folic pe care deja îl luam de la începutul sarcinii. Am urmat indicațiile medicului, însă în săptămâna 9, am avut o sângerare destul de abundentă, care m-a trimis direct la urgențe. Credeam că am pierdut sarcina deoarece aveam si cheaguri de sânge. Din fericire bebe era acolo, inimioara ii bătea, sarcina era in regulă, dar hematomul era mai mare iar placenta dezlipita cam 50%. M-a internat, am stat 2 săptămâni în spital, mi s-au făcut Injecții cu hemostatice, No Spa, crinone(progesteron). După doua săptămâni placenta era aproape lipita in totalitate si a hotărât să mă lase acasă, continuând repausul la pat, fără niciun efort. Crinone(gel, progesteron) in fiecare seara, iar dimineața arefam. Câteva zile nu am mai avut nici o scurgere, nimic. După aproximativ o săptămâna am început din nou să am scurgeri, dar maronii, am mai fost si la control, sarcina evoluează normal, bebe e bine, dar încă stau stresata pentru că mai am scurgeri maronii. Menționez că acuma am 12 săptămâni. Sper din tot sufletul ca hematomul să se elimine să mă pot bucura de sarcina in continuare si apoi de bebe.

Bună ziua! Am 43 de ani și pe
Data de 5 oct am făcut un test de sarcină care a ieșit pozitiv! Pe 11 oct ion urma controlului ecografic s-a văzut doar sacul ovular fără embrion! La o sapt după au apărut 2 saci ovulari tot fără bătăi ! După încă o sapt adică pe 21 oct mai exact am început să am scurgeri maronii! Am fugit la spital și mi s-a spus că e posibil să fie oprită din evoluție, se vedea doar un sac tot fără bătăi ale inimii! Am început să iau arefan și nospa! Credeți ca am pierdut sarcina? Nu am avut sângerări abundente doar maronii f puțin, însă sunt foarte speriată mai ales ca încă nu am auzit bătăile inimii!