Sângerarea vaginală în primul trimestru de sarcină

Sângerarea vaginală în sarcină este orice scurgere de sânge din vagin, fenomen ce se poate petrece în oricare dintre etapele unei sarcini, dar mai ales la începutul acesteia. Studiile efectuate în domeniu arată că două femei din trei experimentează o formă de sângerare vaginală în primele 20 de săptămâni de graviditate. Scurgerea câtorva picături de sânge este considerată a fi normală, dar, în egală măsură, poate fi semnul unor complicaţii ale naşterii, cum ar fi sarcina ectopică sau sarcina molară (o tumoră benignă ce se dezvoltă în uter). Este necesar să îţi contactezi medicul ori de câte ori sângerezi, indiferent dacă observi scurgerea câtorva picături de sânge sau dacă fluxul de sânge este mai abundent. (1)

Sângerez. Îmi pierd copilul?

După 10, uneori după 14, zile de la fecundare femeile experimentează ceea ce se numeşte „sângerarea de implantare” cauzată de implantarea ovulului fecundat în uter. În cadrul procesului de fixare, este posibil ca ovulul să irite mucoasa uterului, astfel producându-se sângerarea amintită. De regulă, „sângerarea de implantare” nu durează mai mult de câteva zile, iar sângele eliminat prezintă o culoare mai deschisă comparativ cu sângele menstrual şi se scurge sub formă de picături.

Vizitează-ţi medicul dacă observi că „sângerarea de implantare” persistă mai mult de câteva zile şi dacă fluxul de sânge este mai abundent.

În primul trimestru de sarcină, sângerarea este expresia transformărilor prin care trece organismul femeii pentru ca fătul să aibă un mediu propice de dezvoltare. Cervixul se modifică și creşte irigarea cu sânge a zonei, ceea ce determină scurgerea câtorva picături de sânge din vagin. Sângerarea vaginală se produce şi dacă cervixul este inflamat, iar femeia întreţine raporturi sexuale. Dacă nu sunt abundente şi nu persistă în timp, scurgerile nu pun în pericol sănătatea fătului, însă fenomenul trebuie analizat îndeaproape de către medic, pentru a fi sigură că nu suferi de o sarcină ectopică şi pentru a preîntâmpina un avort spontan.

În general, 15% până la 20% dintre sarcini se finalizează brusc, printr-un avort spontan ce se produce în primele 12 săptămâni de sarcină. Sângerarea vaginală (fie că se manifestă prin câteva picături sau printr-un flux mai abundent) constituie simptomul unui avort spontan dacă este însoţită de crampe în zona abdomenului inferior şi a spatelui, de frisoane şi de febră, dar şi de eliminarea de ţesut placentar. Sarcina ectopică – anunţată la fel ca şi avortul spontan de sângerările vaginale – se întâlneşte la o sarcină din 60 şi implică intervenţia de urgenţă a medicului deoarece, prin declanşarea unei hemoragii interne, această complicaţie poate cauza moartea gravidei. Printre semnele unei sarcini ectopice, în afară de sângerarea vaginală, se numără: crampe în abdomenul inferior şi durere ascuţită în zona abdominală. (2, 3)

Când trebuie să chemi medicul?

Sângerarea vaginală din primul trimestru de sarcină este, adesea, pricinuită de factori ce nu pun în pericol viaţa fătului şi a gravidei. Printre cauzele fenomenului se numără:

• activitatea sexuală;
• schimbări hormonale;
• o infecţie;
• cresterea agresiva a placentei
• implantarea ovulului fecundat în uter. (1)

Contactează specialistul imediat dacă sângerarea este abundentă şi/sau dacă este însoţită de durere puternică în zona pelvisului ori în burtă, de crampe sau de ameţeală. Mergi direct la urgenţe dacă medicul este indisponibil.

Chiar dacă simptomele se opresc, tot va trebui să te supui diverselor teste şi examinări pentru a identifica problemele sarcinii şi căile de protejare a fătului pe viitor. În timpul controlului, medicul va colecta cât mai multe date concludente despre: sarcină, recurenţa episoadelor de sângerare vaginală – în cazul în care nu te afli la prima sarcină, data la care a început sângerarea şi alte detalii:

• dacă sângerarea s-a desfăşurat cu intermitenţe sau încontinuu,
• aspectul, mirosul, textura scurgerilor şi a sângelui,
• dacă suferi, în mod suplimentar, de crampe, febră, leşinuri, greaţă, diaree,
• dacă ameţeşti sau te simţi obosită, precum şi alte informaţii cu privire la activitatea ta înainte de producerea sângerării (dacă ai întreţinut raporturi sexuale, dacă te-ai lovit, dacă ai desfăşurat o activitate fizică solicitantă ori dacă treci printr-o perioadă mai stresantă ca de obicei).

Până la vindecare, medicul te va sfătui să elimini din program activităţile stresante sau solicitante din punct de vedere fizic, să eviţi raporturile sexuale şi spălăturile vaginale (ce oricum nu sunt indicate în perioada sarcinii). (1) Specialistul îţi va comunica dacă şi când este indicat să îţi reîncepi viaţa intimă.

Nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte viaţa sexuală, este bine să ţii cont de următoarele indicaţii în primul trimestru de sarcină şi nu numai:

• practică sex protejat dacă nu te afli într-o relaţie stabilă sau nu eşti sigură de sănătatea partenerului tău;
• dacă partenerul îți oferă sex oral, aveți foarte mare grijă să nu-ți sufle aer în vagin – această practică poate cauza embolie gazoasă care pune viaţa gravidei şi a fătului în pericol;
• alege doar poziţii confortabile pentru a nu te irita şi a nu provoca noi episoade de sângerare vaginală;
• evită sexul anal fiindcă poate provoca hemoragii (din cauza hemoroizilor), riscul de infecţii este crescut, pot apărea complicaţii ale sarcinii, etc. (4)