Fungii în tumori – o componentă ignorată a biologiei cancerului și direcțiile pe care le deschide
Autor: Airinei Camelia

Deși tumorile solide conțin o încărcătură microbiană redusă comparativ cu pielea sau intestinul, tehnologiile moderne au dezvăluit o prezență stabilă, diversă și funcțional relevantă a fungilor în țesuturile neoplazice. Biomasa fungică reprezintă în mod obișnuit doar 4–13,3% din microbiomul tumoral, față de 86,7–96% reprezentată de bacterii, dar activitatea și impactul lor biologic depășesc semnificativ proporția numerică. Secvențierea ITS/18S, metagenomica profundă, profilarea microbiomului unicelular și alte tehnici de detecție cu sensibilitate ridicată au permis identificarea fungilor viabili chiar și la densități de ≈1 fung per 10.000 celule tumorale, precum și detectarea ADN-ului fungic circulant cu potențial diagnostic.
Analize pan-cancer și studii focalizate au arătat existența unor micobiomuri tumorale specifice fiecărui tip de cancer. Candida și Malassezia sunt frecvent raportate, dar distribuția lor variază geografic și tisular:
- Plămân: Blastomyces, Alternaria arborescens, Aspergillus sydowii
- Sân: Cladosporium sphaerospermum, Malassezia globosa
- Tract digestiv: Candida (stomac, colon) – profil disbiotic asociat cu tumorigeneză
- Ovar: Phaeosphaeriaceae
- Pancreas: Malassezia migrată intestinal
- Cap și gât: Candida și Lactobacillus (interacțiune microbiologică mixtă)
Astfel, aceeași specie fungică poate apărea în multiple tumori, iar același tip de cancer poate susține comunități fungice diferite, fapt care ridică întrebarea esențială: fungii sunt martori pasivi sau actori care modelează evoluția tumorală?
Despre studiu
Studiul publicat în jurnalul Research explorează interacțiunea dintre fungii tumorali, bacterii și celulele gazdei, analizând trei dimensiuni:
- distribuția fungică inter- și intra-tumorală
- relațiile fungii–bacterii–gazdă în microambientul tumoral
- mecanismele oncogene directoare și aplicațiile terapeutice
Aceste observații se sprijină pe date histologice, omice și funcționale care conturează un ecosistem complex în care fungii coexistă cu bacteriile, modulând imunitatea antitumorală, metabolismul local și răspunsul la tratament.
Rezultate
1. Rețea fungii–bacterii–gazdă: cooperare, competiție și impact imunologic
Fungii prosperă în zonele tumorale hipoxice și acide – medii în care bacteriile sunt adesea defavorizate, ceea ce creează micro-nișe microbiene distincte. Relațiile pot fi:
- antagoniste – de exemplu, acizii grași cu lanț scurt inhibă Candida albicans, reduc tranziția hifă–drojdie și modifică peretele celular
- sinergice – coexistență microbiană predictivă pentru răspuns la imunoterapie sau risc tumoral crescut
Compoziția fungico-bacteriană combinată prezintă valoare biomarker superioară față de analiza unilaterală în depistarea precoce a cancerului colorectal și în predicția răspunsului la imunoterapie.
2. Fungii ca promotori ai cancerului: dovezi mecanistice
Studiul identifică multiple căi prin care fungii influențează direct tumorigeneza:
- Activare imună pro-tumorală prin β-glucani/Dectin-1/CARD9 (exemplu: Aspergillus sydowii în cancer pulmonar)
- Stimulare metabolică tumorală prin IL-7 → AHR/STAT3 → IL-22, indusă de Candida în cancer colorectal
- Migrație fungică intestinală → pancreas cu activare complement (MBL/C3a/C3aR) și promovarea cancerului pancreatic
- Micotoxine carcinogene (ex.: aflatoxina B1 sinergizează cu HBV → inhibă p53 → crește riscul hepatic)
Fungii pot fi atât „driveri”, cât și „co-conspiratori” ai cancerului, în funcție de context.
3. Implicații terapeutice – de la antifungice la transplant microbiot
Intervențiile care vizează fungii pot amplifica răspunsul antitumoral. Exemple notabile:
- IL-17 + Candida inactivată → crește sensibilitatea la imunoterapie
- Antibioterapie → supracreștere fungică → scade imunitatea antitumorală după radioterapie
- Metaboliți fungici cu efect antineoplazic: verticillin A, cordycepin
Antifungicele se află deja în studii clinice pentru cancer esofagian, pulmonar, mamar, prostatic și gliom, însă toxicitatea, rezistența și lipsa standardizării rămân obstacole majore. Transplantul fecal fungic este teoretic promițător, dar tehnic dificil și insuficient explorat.
Concluzii
Micobiomul tumoral reprezintă o dimensiune biologică ignorată, dar potențial transformatoare pentru oncologie. Fungi rari numeric pot avea o influență disproporționată asupra progresiei tumorale, imunității și răspunsului terapeutic. Viitorul domeniului depinde de:
- standardizare analitică și metode sensibile anti-contaminare
- dezvoltarea de modele cauzale la nivel pan-cancer
- integrarea multi-omică: genom + metagenomic + imunologic + funcțional
- studii longitudinale, multi-cohort, cu utilitate clinică directă
Micobiomul nu este o piesă secundară în ecologia cancerului – poate fi o cheie lipsă. Progresul depinde de finanțare, colaborare interdisciplinară și includerea fungilor în mod sistematic în cercetarea oncologică.
Image by kjpargeter on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Lipidele alimentează dezvoltarea cancerului
- Un nou test ar putea prezice efectele secundare severe ale imunoterapiei pentru cancer
- Asocierea dintre diabet și cancerul de sân: prezența uneia dintre cele două afecțiuni crește riscul de dezvoltare a celeilalte
- FOLFIRINOX ca opțiune terapeutică secundară în cancerele de tract biliar – o analiză clinică și meta-analiză globală
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni