Furia laptelui (angorjarea sânilor)

Furia laptelui (angorjarea sânilor)

Furia laptelui, numită și angorjarea sânilor, este o situație neplăcută ce poate apărea în primele zile ale alăptatului (de obicei ziua 3-5 după naștere). În cazuri mai rare, această situație poate apărea și mai târziu în perioada de alăptare.

Furia laptelui nu este o afecțiune propriu-zisă, mai ales ținând cont că majoritatea femeilor suferă într-un grad mai mic sau mai mare de angorjare a sânilor, în primele zile când apare lactația. Totuși, neplăcerile pot fi minime la unele femei, mai ales dacă se realizează alăptatul corect, precoce și frecvent.


Cum se manifestă furia laptelui?

Semnele că o femeie trece prin această etapă sunt:

  • sâni dureroși, grei, fermi, putând ajunge chiar până la a fi „tari ca piatra”;
  • pielea este întinsă la maximum, este netedă, lucioasă, caldă;
  • pot apărea subfebrilități (sub 38 de grade), fără să însemne că există o infecție;
  • pot apărea noduli limfatici palpabili și ușor sensibili în axilă;
  • mamelonul poate fi aplatizat, iar areola foarte dură, din cauza tensiunii crescute, ceea ce face hrănirea nou-născutului dificilă și uneori chiar imposibilă.


Așadar, pe lângă neplăcerile cauzate mamei - sâni dureroși, lezarea mamelonului din cauza „tentativelor” de supt eșuate, golirea incompletă a sânilor, principalul risc este hrănirea insuficientă sau imposibilă a celui mic. În plus, dacă angorjarea nu este detensionată, există riscul de blocare a ductelor cu lapte și chiar suprainfecție (mastită). De aceea, furia laptelui rău gestionată este unul dintre motivele care duc, în mod greșit, la oprirea lactației.


Atenție! Furia laptelui nu trebuie să constituie un motiv pentru încetarea alăptării. Împreună cu aplicațiile locale și detensionarea manuală, hrănirea bebelușului este fix „tratamentul” care va calma angorjarea sânilor. (1)

De ce apare furia laptelui și cum poate fi prevenită?

În primele zile după naștere, vasele de sânge și cele limfatice de la nivelul sânilor se dilată și se umplu, pentru a susține activitatea celulară mai crescută în regiune. Fiind o presiune mare, o parte din acest lichid difuzează și în țesuturile de susținere, dintre celule, apărând un edem al sânilor. În același timp, presiunea crește și mai mult din cauza apariției laptelui, care umple canalele galactofore. Rezultatul este creșterea bruscă a presiunii în interiorul sânilor, care la unele femei este suportabilă, iar copilul poate fi alăptat, iar la altelele este excesivă și simptomele neplăcute sunt marcate.


Angorjarea poate apărea în următoarele situații:

  • în primele 3-5 zile după naștere, când apare lactația, în special dacă sânii nu pot fi goliți de la început;
  • dacă nașterea este prin cezariană, furia laptelui poate fi întârziată cu 1-2 zile (deoarece și lactația poate apărea mai târziu);
  • când nu poți urma rutina normală de alăptat sau pompat;
  • când renunți brusc la alăptare;
  • când hrănești bebelușul prea rar sau pentru un timp prea scurt pentru ca sânul să fie golit suficient.


Principala metodă de prevenire a furiei laptelui este alăptarea.

Alăptarea trebuie să fie:
  • cât mai precoce cu putință (în primele 48 de ore); multe femei care au avut o cezariană nu pot hrăni bebelușul corespunzător din cauza poziționării pe operația dureroasă, de aceea este indicată adoptarea unei alte poziții de alăptare (de exemplu, stând întinsă lateral în pat);
  • eficientă - bebelușul trebuie să fie bine atașat de mamelon, iar suptul eficient, pentru ca sânii să se golească corespunzător;
  • cât mai des cu putință - la 1-2 ore, în primele zile;
  • alternativ, de la fiecare sân, lăsând timp suficient pentru detensionarea și golirea sânului - nu limita timpul bebelușului la sân, ci hrănește-l la cerere și până nu își mai dorește. (1, 2)

 


Masajul și pompa de alăptare

Dacă sânul este doar moderat tensionat și bebelușul se atașează corect la sân, suptul va fi suficient pentru a reduce angorjarea. Există, însă, și situații în care suptul este practic imposibil, înainte de detensionarea sânului.


Pentru a face suptul posibil, o proaspătă mamă poate apela la o pompă de alăptare, care va reduce tensiunea. Aceasta trebuie utilizată la o putere mică-moderată, pentru a evita riscul de reumplere bruscă a sânului în urma unei goliri prea rapide. Odată ce s-a eliminat suficient lapte pentru ca sânul să fie mai detensionat, este momentul atașării bebelușului la sân.


O altă metodă de detensionare mecanică a sânilor este masajul sau tehnica de inversare a presiunii, cu înmuierea areolei. Aceasta se poate aplica înainte de supt sau pompare a laptelui, pentru a face areola mai moale, a muta tensiunea către partea din spate a sânului, ceea ce va face eliminarea laptelui mai facilă. Există mai multe tehnici de detensionare a areolei, dar principiile comune sunt:

  • se realizează o apăsare fermă, dar nedureroasă, dinspre areolă înspre cutia toracică, fără a mișca degetele;
  • apăsarea pe sân se face lent, progresiv, numărând până la 50 (dar poate dura și mai mult);
  • când angorjarea este foarte mare, poziția culcat pe spate și detensionarea lentă sunt de ajutor;
  • când apăsarea este dureroasă, mama nu are forță sau poziția este incomodă, poate ruga pe cineva să plaseze palmele deasupra degetelor sale și să apese ușor;
  • tehnica se poate aplica oricând mamelonul este dur, sânul foarte tensionat și pomparea sau alăptarea nu sunt posibile (sau eficiente);
  • poate apărea eliminarea unei cantități de lapte, dar nu acesta este scopul.


Tehnicile de detensionare sunt:

  • cu mână poziționată ca o floare și vârfurile degetelor curbate, se înconjoară mamelonul și se apasă progresiv sânul, către cutia toracică - necesită unghii scurte;
  • cu degetele ușor curbate, se poziționează palmele pe sân, perpendicular pe lateralele acestuia, vârfurile degetelor înconjurând mamelonul, și se apasă progresiv;
  • prima metodă în doi pași - se poziționează 2 sau 3 degete cu vârfurile în jurul mamelonului, orientate spre podea, se elibereaza ~1/4 din tensiune și apoi se inverseaza palmele, vârfurile fiind orientate în sus;
  • a doua metodă în doi pași - se poziționeaza degetele mari în jurul mamelonului (orientate în sus), se prinde sânul în palmele și se apasă circa 1/4 din maximul posibil, apoi se inversează poziția degetelor (de jos în sus). (3)


Aplicațiile locale și medicamente antiinflamatorii

Există mai multe variante eficiente local, care detensionează sânii angorjați:

  • gheața sau compresele reci reduc și ele inflamația și durerea, când sunt aplicate între alăptări; nu aplica gheață direct pe piele, ci înfășoar-o într-un prosop și nu o menține mai mult de 5-10 minute într-un loc;
  • compresele călduțe aplicate înainte de alăptare, la fel ca și dușurile mai lungi, pot face alăptarea mai ușoară, dacă sunt aplicate fix înainte de momentul alăptării;
  • frunzele de varză - popular folosite cu succes de către femei din întreaga lume, nu se cunoaște exact mecanismul prin care varza acționează pentru a reduce inflamația și edemul local; folosește frunze de varză verde, eliminând nervurile mari și presându-le ușor cu un sucitor, pentru a elibera din compuși; poți să le aplici ca atare pe sâni, chiar și sub sutien, timp de 20 de minute, de 2 ori pe zi;


Dacă angorjarea este foarte dureroasă sau reapare între hrăniri, ori nu se remite în 24 de ore sau ai și febră, poate fi necesar să apelezi la medicamente antiinflamatorii. Acetaminofenul (paracetamolul) sau ibuprofenul sunt sigure de utilizat când alăptezi și pot reduce semnificativ durerea și senzația de disconfort, ușurând și alăptatul.


Adresează-te unui consultant în alăptare și/sau medicului dacă angorjarea este extremă și nu o poți depăși, au trecut mai multe zile fără ameliorare, există semne de infecție sau febra depășește 38 de grade. (2, 3)


Concluzii

  • Furia laptelui este determinată de lichidul în exces din țesutul mamar, care apare mai ales în primele zile după naștere; de obicei, dispare de la sine în maximum 2-3 zile.
  • Furia laptelui nu este un motiv de oprire a alăptării.
  • Sânii sunt grei, dureroși, tari, pielea este foarte întinsă și poate apărea febra, până în 38 de grade.
  • Alăptarea precoce și frecventă (la 1-2 ore) poate preveni angorjarea sânilor.
  • Când lactația este posibilă, este și cel mai bun tratament pentru furia laptelui; există și situații în care este necesară eliberarea tensiunii, înainte de lactație.
  • Pomparea laptelui înainte de supt poate fi suficientă pentru detensionarea sânilor.
  • Frunzele de varză, aplicate de două ori pe zi, compresele reci, între alăpări și cele calde, fix înainte de alăptat, pot reduce angorjarea sânilor.
  • Apăsarea progresivă dinspre areolă înspre cutia toracică, timp de 1-3 minute, poate detensiona sânul suficient pentru a realiza hrănirea sau pomparea.
  • Paracetamolul sau ibuprofenul pot reduce din simptomele neplăcute și ușura alăptarea. (1)

Data actualizare: 10-06-2019 | creare: 02-03-2015 | Vizite: 22919
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Caracteristicile laptelui matern
  • Avantajele alăptării
  • Alimentația mamei în perioada alăptării
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.