Impactulul contaminanților chimici sintetici din alimente asupra sănătății publice este subestimat

Un articol de sinteză publicat în Nature Medicine atrage atenția asupra unei probleme majore și frecvent ignorate: impactul asupra sănătății publice al expunerii la substanțe chimice sintetice din alimente. Lucrarea, coordonată de cercetătoarea Jane Muncke și o echipă internațională de experți, oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care substanțele chimice provenite din ambalaje și procese alimentare contribuie la creșterea riscului pentru o gamă largă de boli cronice netransmisibile.
Deși riscurile asociate cu dieta dezechilibrată și consumul excesiv de alimente ultraprocesate sunt bine cunoscute, autorii subliniază că dimensiunea chimică a problemei rămâne insuficient explorată și reglementată. În special, se evidențiază rolul substanțelor chimice de contact alimentar (FCCs – Food Contact Chemicals), prezente în ambalaje, echipamente de procesare și ustensile de preparare, ca sursă importantă de contaminare a alimentelor.

Aceste substanțe – printre care se numără bisfenolii, ftalații și PFAS – sunt recunoscute pentru potențialul lor toxic, cu implicații în apariția cancerelor, bolilor cardiovasculare, tulburărilor metabolice și imunologice, disfuncțiilor endocrine și de reproducere.

Despre analiza publicată

Studiul nu este o cercetare originală punctuală, ci un review de amploare, care integrează rezultatele celor mai importante studii științifice disponibile până în prezent, alături de informații despre reglementările existente și inițiativele de politici publice. Sunt abordate următoarele teme:

• Sursele majore de contaminare alimentară cu substanțe chimice sintetice;
• Mecanismele de migrație a acestor substanțe în alimente;
• Riscurile asupra sănătății umane legate de expunerea cronică la contaminanți;
• Prioritățile de cercetare și intervenție pentru reformarea sistemului alimentar.

Rezultate și idei principale

1. Contaminarea alimentară prin substanțe chimice de contact

Contaminarea cu FCCs apare pe patru căi principale:

• Transportul alimentelor (prin interacțiunea cu containerele și suprafețele);
• Procesarea industrială, care implică echipamente și substanțe chimice funcționale;
• Ambalajele, sursa principală de migrare a substanțelor nocive;
• Prepararea alimentelor, unde instrumentele și vasele pot contribui la contaminare.

Acești contaminanți pot pătrunde în alimente chiar și în cantități mici, dar continue, cu efecte cumulative dovedite asupra sănătății.

2. Alimentele ultraprocesate – dublu pericol

Creșterea consumului de alimente ultraprocesate (UPFs) – bogate în aditivi, emulsifianți și în contact frecvent cu ambalaje plastice – amplifică expunerea la contaminanți sintetici. Aceste produse sunt nu doar hipercalorice și sărace în nutrienți, ci și potențiali vectori ai substanțelor toxice.

Autorii subliniază că aceste alimente contribuie substanțial la riscul de boli cronice, nu doar prin compoziția lor nutrițională, ci și prin conținutul invizibil de substanțe chimice sintetice.

3. Un sistem alimentar care necesită reformă

Pentru o tranziție durabilă și sigură a sistemului alimentar, raportul propune următoarele direcții strategice:

• Identificarea și monitorizarea contaminanților periculoși, inclusiv microplasticele;
• Dezvoltarea de materiale sigure pentru ambalaje și echipamente de procesare alimentară;
• Reformarea reglementărilor chimice la nivel european și internațional, pentru a include testarea sistematică a migrației contaminanților în alimente;
• Reducerea deșeurilor de ambalaje și limitarea consumului de UPFs prin politici fiscale și educaționale;
• Adoptarea unor metode moderne de testare toxicologică, inclusiv pentru migrarea microplasticelor.

4. Nevoia unei abordări holistice

Jane Muncke, autoarea principală, subliniază că problema nu este doar una de siguranță alimentară, ci o criză care afectează sănătatea umană și planetară. Este necesară o abordare integrată, care să conecteze sănătatea publică, politicile ecologice și reglementările privind substanțele chimice.

Aceasta avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, ne expunem zilnic la un cocteil de substanțe sintetice invizibile, care pot contribui la o incidență mai mare a bolilor cronice, în special în rândul copiilor și al populațiilor vulnerabile.

Concluzii

Articolul publicat în Nature Medicine constituie un semnal de alarmă privind subestimarea riscurilor sanitare ale contaminării alimentare cu substanțe chimice sintetice. Într-un context marcat de creșterea consumului de alimente ambalate și ultraprocesate, este esențial ca autoritățile, cercetătorii și industria alimentară să colaboreze pentru a construi un sistem alimentar mai sigur, mai durabil și mai transparent.

Pentru prevenirea eficientă a bolilor netransmisibile, este necesar să se recunoască impactul acestor substanțe ca prioritate de sănătate publică/ și să se implementeze politici bazate pe dovezi care să reducă expunerea populației la contaminanți invizibili, dar activi biologic.