În ce condiții putem reutiliza măștile (tipuri de măști și sterilizarea acasă)

Majoritatea măștilor medicale sunt de unică folosință și trebuie aruncate imediat după utilizare. În mod ideal, măștile nu ar trebuit utilizate sau reutilizate dacă sunt murdare sau dacă porțiunea interioară a devenit umedă. Din acest motiv, dacă vrem să refolosim măștile, ar trebui să le menținem uscate, pentru a avea o durabilitate mai mare. (1)

Măștile textile

Există date limitate despre măștile textile refolosibile pentru protecția împotriva virusurilor respiratorii. Informațiile care există sugerează că ele protejează mai puțin decât măștile chirurgicale, putând chiar să crească riscul de infecție din cauza umezelii, difuziunii lichidului și retenției virusului, Un studiu a arătat că 40-90% dintre particulele respiratorii au penetrat masca textilă. Un studiul clinic randomizat a observat că numărul de cazuri de infecții respiratorii era semnificativ mai mare la personalul medical care a purtat măști textile, în comparație cu cei care au purtat măști chirurgicale. Prin urmare, oamenii de știință nu încurajează purtarea de măști textile deoarece nu se consideră că ar avea un efect protector. Ei sugerează apelarea la măști textile, spre exemplu eșarfe, doar în prezența unui deficit sever de echipament medical de protecție, când nu există deloc măști chirurgicale sau respiratorii. (1)

Scopul măștilor textile este de a-i proteja pe ceilalți, în cazul în care purtătorul are virusul. La polul opus, măștile N95 protejează purtătorul de a lua virusul de la ceilalți. Totuși, purtarea unei măști textile este inutilă dacă nu este combinată cu alte măsuri de prevenire a bolii precum spălatul frecvent pe mâini și distanțarea socială. Pentru a fi cât mai eficiente, măștile textile ar trebui să conțină cât mai multe straturi de materiale. (2)

Măștile textile ar trebui purtate atunci când măsurile de distanțare socială sunt dificil de respectat, precum la cumpărături. Atunci când le purtăm, trebuie să le plasăm atât pe gură, cât și pe nas, legându-le la spatele capului, într-o poziție confortabilă. În timp ce le purtăm, măștile nu trebuie atinse iar dacă din greșeală, le atingem, trebuie să ne spălăm mâinile cu apă și săpun sau cu dezinfectant. Se recomandă că masca să fie îndepărtată prin dezlegare sau prin ridicarea de după urechi, dar fără a-i atinge partea din față sau față. După ce dăm masca jos, trebuie să ne spălăm imediat pe mâini cu apă și săpun. De asemenea, este indicat să spălăm frecvent masca cu apă și săpun în mașina de spălat. Cercetătorii susțin că este în regulă să o spălăm alături de alte haine. (2)

Măștile chirurgicale

Denumite și măști medicale, ele protejează căile nazale și gura celui care le poartă de contactul cu picăturile și stropii care posibil conțin germeni. De asemenea, ele filtrează particulele mari din aer. Măștile chirurgicale îi pot proteja pe cei din jur de infecții, prin reducerea împrăștierii de salivă și secreții respiratorii. Atunci când nu sunt disponibile măștile N95, măștile medicale ar putea oferi un grad de protecție, potrivit Administrației Alimentelor și Medicamentelor din America. (2)

Măștile chirurgicale pot fi refolosite dacă sunt uscate și dacă au straturile și marginile intacte. În acest caz, după folosire, se pot pune într-o pungă cu fermoar care conține silica gel. Silica gelul absoarbe umezeala, păstrând masca uscată. Dacă masca este intactă și nu este ruptă, atunci poate fi reutilizată pentru 3 zile. Totuși, dacă este purtată de către o persoană infectată, nu ar mai trebui reutilizată sau împărțită. (1)

Măștile N95

Denumirea de mască N95 provine de la faptul că aceasta poate bloca 95% din particulele foarte mici. Măștile N95 oferă mai multă protecție decât măștile chirurgicale, întrucât pot filtra atât particule mari cât și particule de dimensiuni mici. (2)

Deși ar trebui aruncate imediat după folosire, măștile N95 pot fi reutilizate dacă se respectă anumite condiții. Atunci când nu le folosim, ele pot fi depozitate într-un recipient de plastic închis cu un capac. Dacă decidem să refolosim o mască N95, atunci, după utilizare, ea trebuie lăsată într-un mediu uscat pentru 3-4 zile, pentru a se usca. Noul coronavirus poate supraviețui pe suprafețe de metal până la 48 de ore, iar pe plastic și carton, până la 72 de ore. Dacă masca este lăsată la uscat pentru 3-4 zile, în acest fel virusul nu va rezista. Una dintre metodele cele mai bune este utilizarea a 4 măști N95 și folosirea lor prin rotație, pentru a le permite o uscare eficientă care să distrugă virusul (de obicei într-un timp de peste 72 de ore este distrus virusul). În prima zi folosim masca cu numărul 1, apoi o punem la uscat pentru 3-4 zile. În a doua zi, utilizăm masca cu numărul 2, apoi o lăsăm la uscat pentru 3-4 zile. Aplicăm același principiu pentru zilele 3 și 4 iar apoi refolosim măștile, începând de la numărul 1. O altă metodă este sterilizarea lor în cuptor la 70 de grade pentru 30 de minute, prin atârnare, fără a permite contactul cu metalul. Deoarece măștile N95 sunt deteriorate de lumina UV, se recomandă evitarea luminii UV sau a razelor solare. Aceste măști se pot folosi de maxim 5 ori sau conform recomandărilor producătorului. (1, 3)

Măștile N95 se recomandă a fi aruncate:

• După ce au fost folosite în timpul procedurilor generatoare de aerosoli
• După ce au fost contaminate cu sânge, secreții respiratorii sau nazale sau alte tipuri de secreții provenite de la pacienți
• După contactul direct cu orice pacient care are o boală infecțioasă ce necesită măsuri de precauție (1)

Tipuri de sterilizarea măștilor

Există următoarele metode de sterilizare pentru măștile chirurgicale și măștile N95, deși pentru niciuna dintre ele nu există încă date care să susțină eficiența specifică împotriva SARS-CoV-2:

1. Radiațiile cu ultraviolete cu efect germicid

Reprezintă o metodă promițătoare de sterilizare dar eficiența dezinfecției depinde de doza utilizată. Mai mult, ele nu distrug toate virusurile și bacteriile de pe mască, din cauza efectului de umbră produs de multiplele straturi din structura măștilor. De asemenea, radiațiile cu ultraviolete cu efect germicid sunt dăunătoare pentru piele sau ochi, necesitând măsuri de precauție corespunzătoare pentru a evita expunerea acestor zone. (4)

2. Sterilizarea cu vapori de peroxid de hidrogen

Sterilizarea măștilor cu vapori de peroxid de hidrogen are o eficiență de 99,99% în distrugerea sporilor bacterieni. Atunci când a fost studiată pe 10 măști N95, metoda nu a redus capacitatea de filtrare, arătând o reducere a sporilor de Geobacillus stearothermophilus. (4)

3. Sterilizarea cu peroxid de hidrogen lichid

Peroxidul de hidrogen lichid nu a influențat capacitatea de filtrare a măștilor. Potrivit Bergman et al., niciuna dintre măștile scufundate în peroxid de hidrogen 6% pentru 30 de minute nu a modificat performanța filtrului, după 3 cicluri de decontaminare. Metoda nu a fost evaluată pentru capacitatea de dezinfectare și de potrivire pe față a măștii. (4)

4. Sterilizarea prin căldură umedă

Căldura umedă se referă la o temperatură de 60 de grade Celsius și umiditate relativă de 80%. Metoda a determinat minimă deteriorare a capacității de filtrare și a performanței măștilor. Prin sterilizarea cu căldură umedă la o temperatură de 65 de grade Celsius și umiditate relativă de 85%, s-a observat o reducere de minim 99,99% a virusului H1N1 de pe măștile contaminate cu virusul gripal H1N1. Una dintre limitele metodei este nesiguranța eficienței dezinfecției pentru mulți alți patogeni. (4)

5. Sterilizarea la abur

Numărul limitat de studii arată că metoda influențează foarte puțin capacitatea de filtrare și performanța măștilor, reducând cu cel puțin 99,99% virusul gripal H1N1 și bacteriofagul MS2.

Potrivit Fisher et al., care a utilizat pungi pentru sterilizare cu abur pentru cuptorul cu microunde (create pentru dezinfectarea dispozitivelor de hrănit bebelușii), metoda a inactivat în proporție de 99,99% bacteriofagul MS2, pe 6 modele de măști. Mai mult, chiar și după 3 cicluri de expunere la abur s-a menținut capacitatea de filtrare a măștilor.

Utilizarea microundelor pentru producerea aburilor are anumite limite. Una dintre ele este faptul că nu toate cuptoarele cu microunde sunt construite la fel, unele dintre ele având o putere mai mare. Mai mult, nu se cunosc efectele cuptoarelor cu microunde cu putere mare asupra măștilor. De asemenea, banda de metal a măștii cu care se acoperă nasul ar putea să determine formarea unui arc electric și scântei atunci când este expusă la microunde. (4)

6. Iradierea gama

Este cel mai frecvent utilizată pentru sterilizarea la scară largă a dispozitivelor medicale și a produselor alimentare. Un studiu a arătat că o doză de 20 kGy este suficientă pentru inactivarea coronavirusurilor. Totuși, alte studii care au utilizat doze de 24 kGy pentru sterilizare au arătat că masca ar putea fi deteriorată, stratul intern de filtrare ar putea fi alterat iar capacitatea de fixare pe față, mai scăzută. Un studiu din Olanda, care a utilizat doze de 25 kGy, sugerează că masca FFP2 nu a suferit deformări, dar capacitatea de fixare pe față a devenit scăzută. (5)

7. Sterilizarea la autoclav, cu căldură uscată de 160 grade Celsius, cu alcool izopropilic 70%, cu apă și săpun sau cu radiații uscate de microunde

Aceste metode au determinat degradare semnificativă a filtrului măștilor și nu respectă condițiile necesare pentru a fi aprobate de Institutul Național pentru Siguranța Ocupațională și Sănătate. (4)

8. Decontaminarea cu oxid de etilen

Nu se recomandă ca metodă de decontaminare, deoarece ar putea fi dăunătoare pentru purtătorul măștii. Inhalarea cronică de oxid de etilen se corelează cu disfuncție neurologică alături de alte efecte adverse. (4)

Potrivit CDC, radiațiile cu ultraviolete cu efect germicid, sterilizarea cu peroxid de hidrogen și sterilizarea prin căldură umedă sunt cele mai promițătoare metode de decontaminare a măștilor. Cele 3 metode nu au părut să influențeze gradul de filtrare sau să compromită structura măștii. Totuși, multe dintre ele pot fi utilizate de un număr limitat de dăți. (4)

Oamenii de știință avertizează că aceste metode de sterilizare ar trebui luate în considerare ca și ultima soluție, în cazul unui deficit de măști respiratorii. (5)

Printre metodele de sterilizare a măștilor care nu sunt aprobate de CDC se numără utilizarea clorului, a alcoolului, coacerea, fierberea, folosirea oxidului de etilen (ar putea fi toxic pentru purtătorul măștii), spălarea cu apă și săpun, folosirea șervețelelor dezinfectante, utilizarea cuptoarelor cu microunde de acasă (au grade diferite de putere iar porțiunile de metal ale măștii pot lua foc). (3)