Îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine este legată de un risc mai mic de deces la purtătorii BRCA cu cancer de sân

Purtătoarele variantelor patogenice BRCA1 și BRCA2 prezintă un risc considerabil de a dezvolta cancer ovarian și mamar. Până la vârsta de 80 de ani, riscul estimat pentru cancerul mamar este de 45–72%, iar pentru cancerul ovarian între 11% și 44%. Singura intervenție preventivă eficientă pentru cancerul ovarian în acest grup este salpingo-ooforectomia bilaterală (SOB), recomandată între 35–40 de ani pentru BRCA1 și 40–45 de ani pentru BRCA2. Cu toate acestea, impactul SOB asupra sănătății pe termen lung în rândul femeilor care au fost deja diagnosticate cu cancer mamar nu era clar definit până în prezent.
Studiile anterioare au arătat că SOB reduce riscul global de mortalitate la purtătoarele sănătoase ale mutațiilor BRCA. Totuși, femeile deja afectate de cancer mamar formează un subgrup distinct, având un profil diferit de risc-beneficiu, influențat de tratamentele oncologice și riscul crescut de recurență sau cancer mamar contralateral. Având în vedere lipsa de studii robuste pe această populație, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au investigat, printr-o cohortă retrospectivă la scară națională, efectele pe termen lung ale SOB în rândul purtătoarelor BRCA1/BRCA2 diagnosticate anterior cu cancer mamar.

Despre studiu

Cercetarea a utilizat date din registrele naționale de cancer din Anglia, inclusiv informații genetice, dosare de spitalizare și certificate de deces. Au fost incluse 3.423 de femei purtătoare ale mutațiilor BRCA1 (n=1.674) sau BRCA2 (n=1.740), diagnosticate cu cancer mamar între 1995 și 2019, la vârste cuprinse între 20 și 75 de ani. Participantele cu histerectomie sau ooforectomie anterioară diagnosticării au fost excluse.

Procedura SOB a fost analizată ca variabilă dependentă de timp, iar rezultatele urmărite au inclus:

•  Mortalitate generală
•  Mortalitate specifică cancerului mamar
•  Mortalitate prin alte cauze neoncologice
•  Boli cardiovasculare, ischemice și cerebrovasculare
•  Depresie
•  Cancer mamar contralateral
•  Alte tipuri de cancer (excluzând cancerul de piele non-melanom)

Rezultate

Profilul demografic și factori asociați cu SOB

•  51% dintre purtătoarele BRCA1 și 58% dintre cele cu BRCA2 au suferit o SOB.
•  Femeile de etnie albă aveau o probabilitate mai mare de a recurge la SOB comparativ cu femeile de origine afro-caribeană (OR 0,48) sau asiatică (OR 0,47).
•  Rata SOB era mai scăzută în zonele cu nivel socio-economic scăzut.
•  Diagnosticul unui al doilea cancer înainte de perioada de urmărire a fost asociat cu o probabilitate mai mică de efectuare a SOB (OR 0,43).
•  Femeile cu tumori estrogen-receptor pozitive și cele care au primit chimioterapie în primul an post-diagnostic au fost mai predispuse la SOB.

Impactul SOB asupra mortalității

•  Mortalitatea generală a fost semnificativ mai redusă în grupul SOB: HR 0,52 (IC 95%: 0,41–0,64).
•  Mortalitatea prin cancer mamar a fost de asemenea redusă: HR 0,55 (IC 95%: 0,42–0,70).
•  Efectele protectoare au fost mai evidente în rândul purtătoarelor BRCA2 (HR 0,44) comparativ cu BRCA1 (HR 0,62).
•  Reducerea mortalității a fost mai pronunțată când SOB a fost efectuată după vârsta de 45 de ani (HR 0,35–0,38), comparativ cu intervenția înainte de această vârstă (HR 0,71).

Alte rezultate semnificative

•  Reducerea riscului de al doilea cancer non-mamar: HR 0,59 (IC 95%: 0,37–0,94).
•  Fără asociere cu riscul cardiovascular: nici bolile cardiovasculare generale, ischemice sau depresia nu au fost influențate semnificativ de SOB.
•  O reducere modestă a riscului de boli cerebrovasculare a fost observată (HR 0,32), însă pe un număr redus de cazuri, ceea ce limitează validitatea concluziilor.
•  Nicio asociere cu cancerul mamar contralateral, contrar unor studii anterioare contradictorii.

Concluzii

Acest studiu, cel mai amplu de până acum pe această temă, demonstrează că salpingo-ooforectomia bilaterală la purtătoarele mutațiilor BRCA1/BRCA2 cu antecedente de cancer mamar este asociată cu o reducere semnificativă a mortalității generale și specifice cancerului mamar, fără creșterea riscului cardiovascular sau a depresiei.

Rezultatele sunt relevante pentru consilierea clinică, oferind dovezi solide pentru luarea unor decizii informate în contextul complex al gestionării riscului oncologic la femeile BRCA+. De asemenea, subliniază necesitatea unei echități mai mari în accesul la chirurgie preventivă, având în vedere diferențele observate în funcție de etnie și statut socio-economic.

În contextul unei creșteri continue a numărului de femei identificate cu mutații BRCA datorită testării genetice în oncologie, aceste date sunt esențiale pentru personalizarea strategiilor de prevenție și supraveghere. Studii viitoare, cu durate mai lungi de urmărire și date privind istoricul familial și utilizarea terapiilor țintite, sunt necesare pentru a completa tabloul riscurilor și beneficiilor pe termen lung ale SOB.