Ingrijirea parului si a pielii capului

Vopsele pentru par

Schimbarea culorii parului a fost o preocupare pentru femei inca din antichitate. In ultimii 50 de ani aceasta practica s-a extins foarte mult; astazi nu numai femeile isi „ascund” firele albe de par ci si barbatii. Se estimeaza ca 40 % din femei isi coloreaza parul fie pentru a-si ascunde parul alb, fie pentru a schimba culoarea parului natural sau a-i da reflexe fanteziste.

Excluzand produsele pentru decolorare, vopselele de par se impart in trei grupe: Vopsele vegetale, vopsele metalice si vopsele sintetice organice.

1. Vopselele vegetale sunt mai putin folosite. Un produs cunoscut este Henna care confera parului nuante roscate. Aceasta se obtine din frunzele unor arbusti, care se gasesc in Afica de nord si de est: Lawsonia alba, Lawsonia spinosa si Lawsonia inermis. Principiul activ este reprezentat de un acid haphtoquinonic. Efectul dureaza mai mult de 10 saptamani, procesul nu este toxic, dar este neplacut de aplicat. Din florile de musetel Roman sau German se poate obtine o vopsea galbena care confera parului stralucire.

2. Vopselele metalice sunt mai putin folosite deoarece determina fragilizarea firului de par.

3. Vopselele sintetice organice sunt in uz de mai bine de 40 de ani si pot realiza o multitudine de nuante. Multe din ele penetreaza cuticula parului avand un efect permanent, dar in ultimul timp s-au sintetizat vopsele cu efect temporar.

Din punct de vedere al stabilitatii lor in timp distingem trei tipuri de vopsele:

Temporare, reprezentate de solutii apoase hidroalcoolice care se dilueaza inmomentul folosirii, lotiuni spumante sau sampoane colorante, sau produse folosite in momentul punerii parului pe bigudiuri, efectul durand numai pina la prima spalare pentru ca au afinitate mica fata de keratina. Ele nuanteaza culoarea naturala, indeparteaza ingalbenirea firului de par alb, indreapta defectele datorate decolorarii. Colorantii sunt in general bazici, acizi,dispersati, pigmentari sau metaliferi, apartinind la numeroase clase chimice (azoici, antrachinonici, azinici, indoaminici, xantenic, etc.)

Semipermanente, au coloranti cu afinitate buna pentru keratina, soliditate si tinuta buna in la frecare si in prezenta luminii. Ei au o molecula suficient de mica pentru a penetra cortexul firului de par fara a fi necesara in prealabil developarea sau oxidarea. Se indeparteaza relativ usor, la 4 spalari dar permit camuflarea primelor fire de par alb, indeparteaza culoarea galbuie de pe firele albe si dau reflexe colorate parului natural. Colorantii acestei clase sunt nitro-fenilen–diaminele, nitro-amino-fenolii, amino-antrachinonele. Formularea produselor de acest tip este foarte delicata pentru ca trebuie sa integreze simultan coloranti din diverse clase chimice. Aceste tipuri de vopsele pot fi prezentate sub forma de lotiune spumanta, sau sampon care permit aplicare si clatirea usoara.

Permanente, care coloreaza aproape permanent si rezista la factori externi. Acest tip de coloratie este cel mai folosit, 80% din cei care isi vopsesc parul recurgind la ea. Colorantii utilizati au o afinitate mare pentru keratina, acopera parul alb, determina nuante cu tinuta lunga in timp. Aceste vopsele necesita o developare sau o oxidare prealabila cu peroxid de hidrogen. Ele contin paraphenilendiamina (PPD) si/sau paratoluendiamina. Pot fi incluse si alte substante pentru a da o intensitate mai mare culorii si anume rezorcinol si phenolpolihidric. Datorita peroxidului de hidrogen aceste vopsele pot deteriora parul daca sunt folosite excesiv.

Datorita naturii colorantilor si mecanismelor necesare pentru obtinera culorii produsele se compun din doua parti (apa oxigenata 20% si partea coloranta incorporata intr-un suport-sampon, crema sau gel) care trebuiesc amestecate in momentul utilizarii. Amestecul se lasa pe par 20-30 de minute dupa care se spala bine cu sampon. Concentratia totala a colorantilor intr-o vopsea capilara oscileaza intre 0,01% si 5% iar solutiile de colorare nu trebuie sa vopseasca pielea capului. Efectul lordureaza cateva luni, aplicatiile nu trebuie facute mai devreme de 3-4 saptamani. Totusi daca subiectul vrea o alta nuanta se poate folosi o vopsea temporara care nu determina distrugerea parului.
In cazul vopselelor permanente trebuie avut in vedere potentialul lor alergenic, mai ales in cazul paraphenilendiaminei. Mai mult de 10% din utilizatori pot sa dezvolte dermite de contact dupa vopsire de aceea este indicata efectuarea unui pach-test cu 1-2 zile inainte de manevra cosmetica. De asemenea aceste substante au fost incriminate ca substante posibil carcinogenetice dar acest fapt nu a fost demonstrat stiintific.

Decolorantele pentru par sunt folosite pentru a deschide culoarea parului dar si pentru a pregati parul inainte de vopsire. Decolorarea este un tratamenta lkalin oxidativ care oxideaza si albeste melanina. De obicei se foloseste peroxidul de hidrogen 6% cu amoniu. Acest proces este foarte nociv pentru par, acesta devenind uscat, poros, friabil. Folosirea excesiva poate cauza fracturarea firului de par.