Insolația la copilul mic

Insolația la copilul mic

Expunerea prelungită la soare, în special în zilele călduroase de vară, poate să îi afecteze pe copii, dar și pe adulți. Insolația, considerată o urgență medicală, apare atunci când organismul nu mai poate realiza procesul de termoreglare iar temperatura internă a corpului trece de un anumit prag critic. Vârsta este considerat unul dintre factorii de risc pentru insolație, bebelușii și copiii cu vârsta de până la patru ani fiind una dintre categoriile de risc, deoarece adaptarea organismului acestora la căldură se realizează mult mai dificil. Insolația poate pune în pericol sănătatea copilului, astfel că este important să fie diagnosticată corect, de preferat în primele minute de la instalarea simptomelor. (1) (2)

Cauzele majore ale insolației sunt:

  • expunerea prelungită la soare;
  • staționarea într-o mașină în care temperatura și umiditatea sunt crescute;
  • efectuarea de activități fizice sau de lucru într-un mediu fierbinte, condiția purtând denumirea de insolație de efort. (1) (2)


Indiferent de tipul de insolație la care se face referire, efectele pot fi exacerbate prin purtarea prea multor haine sau prin consumul unei cantități mult prea mici de lichide. În zilele de vară, în special atunci când temperatura ambientală este crescută, părintele trebuie să se asigure că cel mic consumă suficiente lichide și că îmbrăcămintea sa este una adecvată anotimpului. Sunt de preferat hainele ușoare și într-o culoare deschisă. (1) (2) (3)

Cum recunoaștem insolația la copilul mic?

Primele semne de insolație sunt de regulă unele blânde, copilul fiind brusc obosit și deshidratat. Pielea copilului poate deveni umedă și rece, pentru ca mai apoi să apară simptome de greață și chiar vărsături. Simptomul caracteristic al insolației îl reprezintă temperatura corporală crescută, de peste 39,4°C, atunci când este măsurată dintr-o cavitate închisă, precum rectul. Alte semne de insolație, caracteristici supraîncălzirii și deshidratării corpului:

  • pielea devine roșie și caldă, din cauza temperaturii crescute;
  • frecvența cardiacă crește treptat, pe măsură ce corpul încearcă să se răcească;
  • respirația poate să devină rapidă și superficială
  • copilul este letargic și greoi în mișcări;
  • copilul are dureri de cap, ce îi pot induce o stare de iritabilitate;
  • apar modificări mentale, precum confuzia, convulsiile, delirul, vorbirea încețoșată și într-un final coma. (1) (2)


Cum este pus diagnosticul de insolație?

În general, diagnosticul se bazează pe istoricul pacientului și examinarea fizică. Indiferent de caracteristicile pacientului, este necesară determinarea temperaturii centrale a corpului și monitorizarea acesteia pe tot parcursul examinării. În unele cazuri, pentru a exclude alte afecțiuni, pot fi necesare următoarele investigații:

  • teste de sânge și de urină;
  • test muscular, care poate confirma eventualele pagube la nivelul țesutului muscular;
  • radiografie toracică, care poate ajuta la identificarea edemului pulmonar la pacienții cu insuficiență cardiacă persistentă;
  • electrocardiogramă, indicată pacienților cu anomalii electrolitice;
  • tomografie computerizată a capului, necesară dacă există modificări persistente ale stării mintale, în ciuda răcirii corporale sau dacă există semne de creștere a presiunii intracraniene, care ar sugera existența unui edem cerebral sau al unei hemoragii intracraniene.


Diagnosticul diferențial include: septicemia, infecțiile sistemului nervos central, leziunile traumatice sau anomaliile creierului, epilepsia, supradozajul toxic, sindromul de serotonină, sindromul malign neuroleptic, hipertermia malignă, șocul hemoragic și sindromul encefalopatiei. Criza sau furtuna tireotoxică, deși este foarte rară la copii, se poate manifesta, de asemenea, printr-o creștere a temperaturii corporale, insuficiență cardiacă, tahicardie, agitație, delir, psihoză și, într-un final, comă. (1) (2)

Cum poate fi evitată insolația la copilul mic?

În loc să tratați insolația, cel mai indicat ar fi să preveniți această afecțiune. Există anumite lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul copilului de a face insolație, chiar și în timpul zilelor foarte călduroase de vară. Temperaturile ridicate pot reprezenta o amenințare pentru sănătate, astfel că, atunci când este posibil, trebuie evitate. Modalități eficiente prin care pot fi reduse șansele ca simptomele insolației să se instaleze la copil:

  • evitați ieșirile din casă cu copilul în intervalul orar 11:00-15:00 sau în perioadele în care există atenționări de vreme foarte caldă;
  • încurajați copilul să se joace doar în zonele în care există umbră, în special în intervalul orar menționat anterior;
  • îmbrăcați copilul cu haine ușoare, dintr-un material care să permită răcirea corectă a corpului;
  • asigurați-vă că cel mic are un aport suficient de lichide;
  • nu lăsați copilul într-o mașină, atunci când aceasta este parcată și cu geamurile închise, chiar dacă mașina este poziționată la umbră. Într-o zi călduroasă, dacă temperatura de afară este de 34°C, sunt necesare doar 20 de minute cu geamurile închise, pentru ca temperatura din interiorul automobilului să atingă valori de peste 50°C; (1) (2) (3) (4)


În cazul bebelușilor cu vârsta de sub 6 luni, este recomandat să se evite expunerea acestora la lumina directă a soarelui, în special în lunile de vară.

Insolația reprezintă o urgență medicală care poate pune în pericol sănătatea copilului, atunci când nu este tratată prompt. La primele simptome de insolație, este necesară intervenția pentru răcirea corpului copilului.

Pentru a ajuta copilul să își scadă temperatura corporală, părintele sau persoanele din jur pot face următoarele lucruri:


  • plasarea celui mic într-o zonă cu umbră, pentru a fi astfel ferit de căldură;
  • poziționarea copilului în poziția culcat, cu picioarele ridicate (dacă copilul vomită, acesta trebuie întors pe o parte, pentru a fi prevenită sufocarea);
  • pulverizarea cu apă sau soluție salină pe corpul copilului;
  • oferirea de lichide, dacă copilul este alert și coerent;
  • slăbirea sau eliminarea hainelor în exces;
  • plasarea în jurul axilelor sau a gâtului de cârpe sau prosoape reci și umede. (4) (5) (6)


Prezența la medic nu trebuie să fie anulată, chiar dacă simptomele nu sunt unele severe. De regulă, simptomele insolației încep să se îmbunătățească în 30 de minute. Dacă simptomele nu sunt ameliorate în prima jumătate de oră sau dacă apar simptome severe, precum pierderi de conștiință, confuzie, respirație rapidă și scurtă sau tahicardie, este necesară apelarea serviciului de urgență. (1) (6) (7)

Cum este tratată insolația la copil în spital?

În urma unei evaluări complete a funcției respiratorii și cardiace, medicul va gestiona simptomele, pentru stabilizarea pacientului. Terapia inițială prevede plasarea percutanată a unui cateter venos periferic, pentru terapia intravenoasă. O perfuzie inițială cu soluție salină este necesară pentru restabilirea nivelului de fluide din organism. De asemenea, poate fi necesară ventilarea sau oxigenarea mecanică a copilului, pentru a fi evitate efectele adverse asupra sistemului nervos central, dacă starea mentală este alterată. (8)

Răcirea rapidă - în cazul în care temperatura corporală nu scade nici după acordarea primelor îngrijiri medicale, pentru a reduce riscul de afectare a organelor interne, este necesară răcirea rapidă. Specialiștii recomandă răcirea prin evaporare, ratele de răcire obținute la adulți, în acest mod, fiind de aproximativ 0,15°C pe minut. În timpul măsurilor de răcire corporală, copilul poate avea nevoie de benzodiazepine, pentru a trata tremurul apărut. Pacienții la care răcirea prin evaporare nu dă rezultate pot avea nevoie de răcirea prin plasarea în baie de apă cu gheață. Dacă nici această procedură nu va da rezultate, pot fi necesare măsuri invazive, precum bypass cardiac sau introducerea intramusculară a unor catetere de răcire. (8)

Medicamentele antipiretice, precum ibuprofen sau acetaminofen, sunt ineficiente pentru tratamentul hipertermiei la copii cu insolație și nu trebuie utilizate, deoarece pot provoca leziuni renale sau pot agrava leziuni hepatice. La fel de contraindicate sunt și băile cu alcool izopropilic sau administrarea de dantrolen, un relaxant muscular nespecific. (8)


Data actualizare: 27-08-2019 | creare: 27-08-2019 | Vizite: 65
Bibliografie
(1) Everything you need to know about heatstroke, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/266551.php
(2) Heat Exhaustion, link: https://www.emedicinehealth.com/heat_exhaustion/article_em.htm
(3) Heat Illness, link: https://kidshealth.org/en/parents/heat.html
(4) Protecting Your Child From Dehydration and Heat Illness, lnik: https://www.webmd.com/children/dehydration-heat-illness
(5) Heat Exposure and Reactions, link: https://www.childrenscolorado.org/conditions-and-advice/conditions-and-symptoms/symptoms/heat-exposure-and-reactions
(6) Heat exhaustion and heatstroke, link: https://www.nhs.uk/conditions/heat-exhaustion-heatstroke
(7) First Aid: Heat Illness, link: https://kidshealth.org/en/parents/heat-exhaustion-heatstroke-sheet.html
(8) Heat stroke in children, link: https://www.uptodate.com/contents/heat-stroke-in-children
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Insolația - primul ajutor
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.