Legătura dintre obezitate, microbiomul intestinal și cancerul colorectal

Un studiu realizat la instituții de cercetare din Statele Unite și publicat în jurnalul Oncoscience la data de 28 noiembrie 2025 a analizat, pe baza unei analize sintetice a literaturii, relația dintre disbioza intestinală, obezitate, sindrom metabolic și cancerul colorectal, concluzionând că microbiomul intestinal funcționează atât ca biomarker predictiv, cât și ca țintă terapeutică emergentă. Sinteza demonstrează că modificările ecosistemului microbian intestinal pot facilita acumularea de grăsime corporală, inflamația cronică și procesele carcinogene, în special în colon, sugerând că intervențiile nutriționale și microbiene pot avea valoare preventivă și terapeutică.

Introducere

Un studiu realizat în Statele Unite și publicat în Oncoscience la data de 28 noiembrie 2025 a examinat rolul microbiomului intestinal ca mecanism biologic de legătură între obezitate și cancerul colorectal, pe baza datelor epidemiologice și moleculare disponibile. Analiza concluzionează că modificările microbiene pot funcționa ca biomarker de risc și ca posibilă țintă terapeutică în patologia oncologică gastrointestinală.

Context

Obezitatea, sindromul metabolic și cancerul colorectal reprezintă unele dintre cele mai importante cauze de morbiditate în Statele Unite, cu un impact sanitar și economic crescut. Datele recente indică faptul că aproximativ 40% dintre adulții americani prezintă obezitate, condiție asociată cu un risc crescut de boală cardiovasculară, diabet zaharat tip doi și neoplazii. Cancerul colorectal este în prezent a doua cauză de mortalitate prin cancer în Statele Unite, frecvent asociată cu disfuncții metabolice, dietă dezechilibrată, sedentarism și inflamație intestinală persistentă.

Microbiomul intestinal este format din bacterii, fungi, virusuri și archaea, implicate în digestie, imunitate și metabolismul energetic. Disbioza intestinală — o structură microbiană alterată — a fost corelată cu obezitate, insulinorezistență și inflamație cronică de grad scăzut. Studiile Nurses’ Health și Health Professionals Follow-up, alături de analiza NHANES, au demonstrat existența unor profiluri microbiene distincte asociate obezității și cancerului colorectal, ceea ce susține ideea că microbiomul poate deveni instrument clinic de stratificare a riscului.

Despre studiu

Lucrarea reprezintă o revizuire științifică amplă a datelor metagenomice, metabolomice și transcriptomice obținute în cercetările derulate în Statele Unite, analizând modul în care compoziția microbiomului, metabolitul microbian și interacțiunea gazdă-mediu contribuie la carcinogeneză. Autorii — M.H. Moseeb, M.M. Aizaz, K. Aiza și colaboratorii — au integrat informații provenite din studii clinice, analize cohortiale, date electronice de sănătate, precum și din experimente preclinice care au evaluat metabolitele microbiene în contextul obezității și neoplaziilor colorectale.

Analiza a inclus:

• Evaluarea modului în care speciile microbiene procesează polizaharidele rezistente la digestie și cresc extracția energetică la indivizii obezi.
• Studii mecanistice asupra acizilor grași cu lanț scurt (butirat, acetat, propionat) și efectele lor asupra barierei intestinale și sensibilității la insulină.
• Cercetări privind endotoxemia metabolică, activarea receptorilor Toll-like, creșterea lipopolizaharidelor circulante și dereglarea semnalizării inflamatorii.
• Dovezi privind rolul dual al metabolitelor: butiratul cu potențial anticarcinogen și colibactina produsă de Escherichia coli, cu efect mutagen asupra ADN.
• Evaluarea performanței diagnostice pe baza identificării bacteriilor asociate cancerului colorectal, precum Fusobacterium nucleatum, Bacteroides fragilis enterotoxigen și Escherichia coli producătoare de colibactină.
• Analiza strategiilor publice de sănătate, terapii probiotice, prebiotice, transplant fecal microbiotic și bacteriofagi, precum și impactul factorilor de mediu (dietă, poluare, somn, activitate fizică).

Rezultate

Concluziile majore ale sintezei pot fi rezumate astfel:

• Microbiomul intestinal al indivizilor cu obezitate prezintă o capacitate metabolică crescută de extragere a energiei, favorizând acumularea adipozității.
• Reducerea concentrației de butirat și dezechilibrul acizilor grași cu lanț scurt afectează integritatea epiteliului și toleranța imună, crescând permeabilitatea intestinală.
• Disbioza favorizează endotoxemia metabolică, cu acumulare sistemică de lipopolizaharide și activare a receptorului TLR4, contribuind la rezistența la insulină.
• Activarea cronică a căilor inflamatorii — MAPK, NF-κB — menține microambientul pro-tumoral colonic.
• Colibactina, produsă de anumite tulpini de Escherichia coli, induce rupturi de ADN și mutageneză, constituind un mecanism direct de carcinogeneză.
• Integrarea testării microbiomice cu testele imunochimice fecale crește sensibilitatea diagnostică în detecția precoce a cancerului colorectal.
• Probioticele (Lactobacillus, Bifidobacterium) îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și reduc inflamația, iar prebioticele (inulină, amidon rezistent) stimulează producția benefică de butirat.
• Transplantul fecal microbiotic reprezintă o opțiune terapeutică cu potențial extins; produsul RBX2660 (Rebyota®) a primit deja aprobare FDA pentru infecția recurentă cu Clostridium difficile.
• Probioticele modificate genetic și bacteriofagii anti–Fusobacterium nucleatum sunt în curs de evaluare ca intervenții oncologice țintite.
• Implementarea clinică necesită standardizarea protocoalelor de secvențiere și analiză microbiană; consorții precum National Microbiome Data Collaborative urmăresc uniformizarea datelor.
• Modelele predictive integrate (microbiom + genom + metabolomică), bazate pe inteligență artificială și cohortele longitudinale, sunt esențiale pentru dezvoltarea medicinei personalizate.

Concluzii

Analiza confirmă că microbiomul intestinal reprezintă punctul central al interacțiunii dintre obezitate, inflamație și carcinogeneză colorectală. Mecanismele identificate — metabolism energetic microbian, acizi grași cu lanț scurt, permeabilitate intestinală, endotoxemie și mutageneză microbiană — oferă direcții terapeutice noi și posibilitatea dezvoltării unor programe de prevenție adaptate populațional. Integrarea microbiomului în strategiile clinice de screening și tratament ar putea reduce pe termen lung incidența obezității complicate și a cancerului colorectal.