Manifestari cutanate ale fumatului

Fumatul de tigarete se afla pe primul loc printre cauzele de deces care pot fi prevenite. Reprezinta un obicei dependent asociat strins cu afectiuni interne severe cum este cancerul, boala pulmonara si afectiunile cardiovasculare. Fumatul are si manifestari cutanate externe.

Vindecare deficitara a plagilor

Fumatul este incriminat pentru o vindecare defectuasa a plagilor, in special a celor chirurgicale si a grefelor. Mecanismul determinant este multifactorial. Nicotina din tigarete determina vasoconstrictie pe vasele cutanate cu scaderea oxigenarii tisulare. Fumatul creste carboxihemoglobina, agregarea plachetara, viscozitatea singelui, scade depozitarea colagenului si scade formarea de prostaciclina, cu efecte negative asupra vindecarii ranilor. In plus, vasoconstrictia asociata fumatului nu este un fenomen tranzitoriu. Fumatul unei singure tigarete poate cauza vasoconstrictie cutanata pentru 90 de minute, in timp ce un pachet determina hipoxie pentru intreaga zi.

Riduri

La multi fumatori pericolul ridurilor fetei este un motiv mai puternic decit cel al cancerului pulmonar sau alta afectiune amenintatoare de viata pentru a se lasa de fumat. Studiile efectuate indica faptul ca femeile care fumeaza au o piele mult mai ridata, aparitia ridurilor este mai precoce, pielea este inchisa la culoare cu tenta galbena sau gri.
Mecanismul exact prin care fumatul determina riduri este putin inteles. Elastina din pielea ne-expusa la soare a fumatorilor este mai fragmentata si groasa fata de cea a nefumatorilor. Ischemia cronica a dermului este un factor predispozant. Scaderea sintezei de colagen prin ischemie cronica poate fi un factor. Efectele prooxidante ale fumatului pot contribui la ridarea prematura a fetei.

Hidrosadenita supurativa

Desi mecanismul este necunoscut, studiile arata ca fumatul contribuie la hidrosadenita supurativa prin alterarea functiei neutrofilelor, alterarea functiei glandelor sudoripare, excretia compusilor tutunului in transpiratie si promovarea vindecarii slabe a plagilor.

Pustuloza palmoplantara

Citeva studii arata asociarea strinsa dintre aceasta afectiune si fumat. Fumatorii au un risc de 7,2 ori mai mare de a dezvolta aceasta afectiune fata de nefumatori. Din nefericire incetarea fumatului nu se traduce intotdeauna prin ameliorarea clinica a pustulozei palmoplantare.

psoriazis

Numeroase studii arata conexiunea dintre fumat si psoriazis. Acestea arata incidenta crescuta a psoriazisului intre fumatori, dar conexiunea intre fumat si psoriazis nu este cunoscuta.

Cancer de piele scuamo-celular

Citeva studii arata ca fumatorii sunt la risc crescut de cancer scuamos celular comparat cu nefumatorii. Riscul creste cu numarul de pachete fumate pe zi si durata obiceiului. Mecanismele se datoreaza efectelor imunosupresante ale fumului de tigara.

melanom

Desi nu exista evidente care sa asocieze fumatul cu un risc crescut de melanom, citeva studii arata ca atunci cind sunt comparati cu nefumatorii, fumatorii sunt mai predispusi la metastaze de la prima prezentare, au o rata de supravietuire scazuta dupa diagnostic, prezinta metastaze viscerale si sunt predispusi la deces prin melanom. Fumatorii au un prognostic negativ pentru melanom datorita efectelor adverse ale fumatului asupra sistemului imun, incluzind o capacitate diminuata de a monta un raspuns imun la tumorile melanomice transplantate.

Cancer anogenital

Citeva studii asociaza fumatul cu cazurile de cancer anogenital (vulvar, anal, penian, vaginal, cervical). Dintre aceste cinci zone, trei sunt cele mai frecvente: vulva, anus, penis.

Leziuni orale

Numeroase leziuni orale, incluzind cancerul buzei sunt semnificativ mai frecvente la fumatori. Fumatul este un factor de risc pentru cancerul de buza, combinat cu expunerea excesiva la soare, cele doua fiind sinergice. Cancerul oral este legat de fumat si cand este asociat cu consumul de alcool riscul este si mai crescut.

Leucoplakia apare mai des la fumatori, iar un mic procent dintre pacientii cu leucoplakie sufera transformare maligna. Palatul fumatorului sau leucokeratoza nicotina palate este observata exclusiv la fumatori, mai ales la cei de pipa. Reprezinta o keratoza uniforma a palatului dur cu papule ombilicate rosii multiple care traduc glandele salivare inflamate. Limba fumatorului sau leucoplakia nicotina glossi este un fenomen similar observant pe fata dorsala a limbii.

Gingivita necrotizanta acuta este caracterizata de leziuni ulcerative ale papilelor interdentare asociata cu durere, singerare si un miros fetid al gurii. Apare exclusiv la fumatori si se coreleaza cu cantitatea de tigari fumate pe zi.

Nutritia

In afara de deficientele nutritionale care pot apare la acesti pacienti fumatul are citeva efecte asupra statusului nutritional. S-a demonstrate ca nivelul de vitamina C este scazut la fumatori. Riscul de hipovitaminoza severa este crescut la fumatori, mai ales la cei care nu iau suplimente. Manifestarile cutanate ale deficitului de vitamina C includ:

• hiperkeratoza cutanata
• hemoragii perifoliculare si ale spatiilor inchise
• hipertrofie gingivala
• vindecarea slaba a ranilor.

acnee si afte bucale

Se pare ca fumatul are un efect protectiv asupra aparitiei afetelor bucale si a acneei. Se considera ca nicotina are un efect antiinflamator fata de acnee.

Alte leziuni ale pielii

Boala Burger (tromboangeita obliteranta) care prezinta leziuni cutanate: eritem, ulcerare, necroza, este asociata strins cu fumatul. Petele galbene si maro de pe degete si unghii sunt un semn al fumatului. Mustata fumatorului este analoga cu unghiile fumatorului. Apare o decolorare maro sau galbena pe firele de par distal ale mustatei pina la mustata gri sau alba la fumatorii inraiti.
Fumatul este un factor de risc in dezvoltarea lupusului eritematos discoid.

Terapia nicotinica

Nicotina este o substanta farmacologic activa, iar la unii pacienti aceasta activitate are un efect benefic ca tratament. Se raporteaza beneficii ale tratamentului cu nicotina pentru pioderma gangrenosum, pemfigus vulgaris.

Recunoasterea efectelor dermatologice ale consumului de tutun poate fi un element cheie pentru stabilirea diagnosticului unor afectiuni interne asociate cu fumatul. Pentru multi fumatori cel mai vizibil si rapid efect al acestui drog cum sunt dintii galbeni, ridurile si respiratia urit mirositoare sunt stimuli mai convingatori pentru incetarea fumatului decit cunoasterea faptului ca fumatul ucide.