Modul în care variațiile îmbătrânirii celulelor imunitare influențează sănătatea

Un studiu recent a investigat de ce și cum îmbătrânirea sistemului imunitar diferă între indivizi, descoperind că o subset distinct de celule stem hematopoietice contribuie semnificativ la acest proces. Cercetarea, realizată pe șoareci cu aceeași vârstă cronologică, a arătat că unii indivizi prezintă semne ale îmbătrânirii imune devreme, în timp ce alții reușesc să o amâne. Această variabilitate este legată de modificări specifice ale celulor stem hematopoietice, celule responsabile de regenerarea celulelor imunitare, care se specializează în producerea de celule mieloide sau limfoide odată cu vârsta.

dezechilibrul imunitar specific îmbătrânirii

Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar produce un număr mai mare de celule mieloide (partea sistemului imunitar înnăscut) și mai puține celule limfoide (importante pentru imunitatea adaptativă). Acest dezechilibru este asociat cu o susceptibilitate crescută la boli precum leucemia mieloidă și deficiențele imunitare. Studiul a evidențiat că o subset de celule stem hematopoietice se specializează în producția de celule mieloide, accelerând procesul de îmbătrânire imunitară la unii șoareci, în timp ce altele rămân echilibrate, ajutând la amânarea acestui fenomen.

Variații între indivizi și impactul asupra duratei de viață

Cercetătorii au măsurat raportul între granulocite și celulele B în sângele șoarecilor, identificând grupuri cu „îmbătrânire precoce” și „îmbătrânire întârziată”. La șoarecii cu îmbătrânire întârziată, celulele stem hematopoietice au avut o capacitate mai mare de a menține echilibrul între producția de celule mieloide și limfoide, ceea ce a dus la o durată de viață mai lungă și la o imunitate mai robustă. Celulele stem hematopoietice „anti-îmbătrânire” din acești indivizi produc mai puține celule mieloide, ceea ce previne dezechilibrul caracteristic îmbătrânirii.

Implicații și viitoare direcții de cercetare

Descoperirile sugerează că restrângerea mielopoezei ar putea întârzia îmbătrânirea imunitară, fiind o posibilă țintă pentru terapii anti-îmbătrânire. Studiul a identificat și o serie de gene care reglează diferențierea mieloidă, cum ar fi genele CD41 și TGF-β1, și care ar putea fi utilizate pentru a dezvolta tratamente de întârziere a îmbătrânirii.

Acest studiu deschide calea către abordări de personalizare a tratamentului pentru îmbătrânire prin înțelegerea diversității la nivelul celulelor stem și propune intervenții precise care să țintească subseturile de celule stem responsabile de procesul de îmbătrânire. Această abordare ar putea fi extinsă pentru a înțelege îmbătrânirea diferitelor țesuturi și organe.

sursa: Science Daily
foto: Celulă B. National Institutes of Allergy and Infectious Diseases (Keck School of Medicine of USC)