Muzica clasică stabilizează tiparele ritmului cardiac fetal

Numeroase cercetări precedente au demonstrat că muzica poate influența răspunsul cardiovascular și psihologic atât la adulți, cât și la făt, în special în ultimul trimestru de sarcină. Există însă rezultate contradictorii: unele studii arată creșteri în accelerările frecvenței cardiace fetale și mișcări fetale mai numeroase în prezența unor piese muzicale, iar altele nu găsesc modificări semnificative asupra parametrilor fetali. Totuși, se sugerează că frecvența cardiacă fetală prezintă caracteristici neliniare, dificil de surprins prin metode clasice (analize liniare de tip HRV).
Astfel, Recurrence Quantification Analysis (RQA), o metodă care detectează tipare recurente în semnalele biologice, ar putea releva detalii subtile despre reglarea autonomă fetală. În contextul în care anumiți mediatori (ansamblu complex de factori neurologici, hormonali și comportamentali) sunt implicați în modurile de răspuns al fătului la stimulii auditivi, o abordare aprofundată prin RQA devine foarte relevantă.

Studiul realizat în 2024 la Hospital Reina Madre Clínicas de la Mujer din Toluca (Mexic) și publicat recent, a investigat efectele expunerii la muzică clasică asupra fluctuațiilor ritmului cardiac fetal, analizând dinamica neliniară a acestuia prin Recurrence Quantification Analysis (RQA). Lucrarea își propune să determine cum răspunde inima fătului, în intervalul 32–40 de săptămâni de gestație, atunci când este stimulat auditiv cu două piese instrumentale diferite și să exploreze posibilele implicații clinice în reglarea autonomă fetală.

Metodologie și participanți

Perioadă și locație: aprilie–iulie 2024, Hospital Reina Madre Clínicas de la Mujer din Toluca, Mexic.
Participanți: 100 de gravide cu vârste gestaționale cuprinse între 28 și 40 de săptămâni, cu sarcini unice (fără complicații).

Au fost excluse sarcinile multiple, anomaliile fetale și cazurile cu abuz de substanțe.
Din total, 57 de înregistrări au fost eliminate (pierderea a peste 10% din bătăile fetale), iar alte 6 din cauza diabetului gestațional. Astfel, au rămas 37 de înregistrări finale.

Instrument de măsurare: Monica AN24 maternal-fetal monitor (sampling la 900 Hz), plasat pe abdomenul matern cu 5 electrozi de tip Ambu BlueSensor VL.

A fost colectat semnalul electric fetal după filtrarea artefactelor ECG materne.
S-au exclus datele cu pierderi mari de semnal și s-a aplicat un filtru adaptiv pentru corectarea intervalelor R–R neplauzibile.

Protocol de stimulare muzicală:

Două piese instrumentale clasice: “The Swan” (Camille Saint-Saëns) și “Arpa de Oro” (Abundio Martínez), fiecare 5 minute.
ntensitatea sonoră: în medie 60 dB (cu limite între 45–74 dB), sub pragul de 85 dB pentru a evita un posibil disconfort fetal.
Distribuirea pe 4 etape, fiecare de câte 5 minute: PRE (liniște), STIM1 (“The Swan”), STIM2 (“Arpa de Oro”) și POST (liniște după stimulare).

Analiza datelor:

RQA (Recurrence Quantification Analysis): s-au extras indicatori precum Determinism (DET), Laminaritate (LAM), Entropie (ENTR), Lmax, etc.
Au fost calculate și indici clasici de variabilitate a frecvenței cardiace (HRV): HRmean, SDRR, RMSSD, pNN5 și indicatorii spectrali (HFnu, LFnu, LF/HF).
Analizele statistice (ANOVA, test Friedman) au urmărit diferențele semnificative între cele 4 etape, la un prag de semnificație p ≤ 0,05.

Rezultate

Caracteristici clinice și eliminări de date

Din 100 de cazuri inițiale, 37 au rămas după criteriile de calitate a semnalului și excluderea patologiilor.
Vârsta medie a sarcinii a fost de 36,2 ± 3,2 săptămâni, iar vârsta medie maternă de 29,2 ± 6,0 ani.

RQA și modificările neliniare ale frecvenței cardiace fetale

Au fost evidențiate diferențe între etapele PRE și POST în mai mulți parametri RQA, indicând:

- Creștere a DET (Determinism) de la 0,455 (PRE) la 0,514 (POST) (p < 0,05). Sugerează tendința către modele mai ordonate și mai previzibile în intervalele R–R după expunerea muzicală.
- Creștere a L (lungimea medie a liniilor diagonale) și TT (Trapping Time) la STIM2 și POST comparativ cu PRE (p < 0,05), ceea ce sugerează stabilitate crescută a dinamicii cardiace fetale.
- Scădere a complexității (ENTR) de la 1,00 (PRE) la 1,14 (POST), interpretată ca o scădere a caracterului „haotic” și creșterea previzibilității semnalului.

Piesa “Arpa de Oro” (STIM2) a arătat cel mai clar efect de creștere a predictibilității și a stabilității ritmului cardiac, comparativ cu “The Swan” (STIM1) unde nu au apărut diferențe notabile față de PRE.

Indicele clasic HRV (SDRR)

Au existat creșteri semnificative în SDRR (de la 18,81 ± 6,84 ms la STIM1 la 21,94 ± 7,93 ms în POST, p < 0,05).
Alte indici precum HRmean sau RMSSD nu au prezentat diferențe semnificative între etape.

Accelerări ale frecvenței cardiace și posibile corelații cu starea fetală

Numărul cumulat de accelerări fetale (definite ca episoade de ≥15 secunde peste baseline) a fost mai mare în POST (31 accelerări) comparativ cu PRE (24), STIM1 (24) și STIM2 (21).
Acest lucru ar putea indica o tranziție spre o stare fetală mai activă în etapa de după expunerea la muzică, deși nu s-a făcut o clasificare formală a stărilor comportamentale fetale.

Interpretare și implicații

Rezultatele sugerează că expunerea la muzică poate induce modificări ale dinamicii ritmului cardiac fetal, observabile mai degrabă prin analize neliniare (RQA) decât prin HRV convențional.
Creșterea stabilității și predictibilității intervalelor R–R (prin DET, L, TT, Lmax) ar putea fi un răspuns de reglare autonomă fetală la stimulii auditivi liniștitori.
În special, modificările semnificative după a doua piesă (STIM2) și în perioada POST arată că tipul muzicii și succesiunea expoziției pot juca un rol important.
Faptul că SDRR a crescut la final (POST) poate fi corelat cu frecvența mai mare a accelerărilor și, posibil, cu o creștere a mișcărilor fetale - semn de activare motorie și de schimbare de stare comportamentală.

Limitări și recomandări

Din 100 de cazuri, doar 37 au avut calitatea tehnică necesară pentru o analiză validă; astfel, dimensiunea relativ mică a eșantionului limitează generalizarea.
Nu s-a evaluat direct starea comportamentală fetală (prin ecografie sau parametrii adiacenți), ceea ce ar putea clarifica mai bine semnificația accelerărilor.
Piesele au fost prezentate în ordinea fixă: PRE → STIM1 → STIM2 → POST, ceea ce poate genera un efect de ordine și face dificilă separarea impactului fiecărei piese.
Viitoarele studii pot adopta un design randomizat pentru tipul de muzică și pot include monitorizare suplimentară (ultrasunete, acteogramă).

Concluzie

Acest studiu arată că expunerea la muzică clasică în ultimul trimestru de sarcină este asociată cu modificări semnificative în dinamica neliniară a ritmului cardiac fetal. În special, se remarcă o creștere a stabilității și previzibilității (prin DET, L, TT, Lmax) după a doua piesă muzicală și în perioada imediat următoare, precum și o creștere a variabilității în POST (SDRR mai mare). Deși sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin implicațiile asupra dezvoltării fetale și a reglării autonome, rezultatele sugerează că muzica poate fi un instrument valoros în stimularea și monitorizarea fătului în perioada prenatală.

Data actualizare: 06-02-2025 | creare: 06-02-2025 | Vizite: 222

Bibliografie

Reyes-Lagos, J. J., et al. (2025). Response to music on the nonlinear dynamics of human fetal heart rate fluctuations: A recurrence plot analysis. Chaos: An Interdisciplinary Journal of Nonlinear Science. doi.org/10.1063/5.0236416.

Image by freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Expunerea la PFAS produce modificări importante în modelele de placentă din primele etape ale sarcinii

Substanțele per- și polifluoroalchilice reprezintă contaminanți omniprezenți în mediul modern, acumulați pri...

Administrarea de antibiotic înainte de cezariană reduce cu până la 50% riscul de infecții

Medicii de la University of Alabama at Birmingham au descoperit că administrarea de azitromicină, pe lângă cefa...

Chiar și un consum mic de alcool în timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea bebelușului

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea New Mexico (UNM), chiar și consumul de alcool la niveluri scăzute p�...

Un stil de viață sănătos previne diabetul gestațional la persoanele cu risc genetic crescut
Tratamentul hipertensiunii arteriale în timpul sarcinii pare sigur, prevenind riscurile cardiace materne
Expunerea prenatală la substanțe chimice este asociată cu creșterea bolilor hepatice la copii
Medicamentele tocolitice sunt ineficiente după 30 de săptămâni de sarcină

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Nostalgia trezită de muzica tristă este asociată cu un nivel crescut de empatie

Cercetătorii din cadrul Universității din Durham (Anglia) și a Universității din Jyväskylä (Finlanda) au id...

Muzica veselă evocă mult mai ușor amintiri autobiografice

Un studiu recent arată că amintirile pozitive sunt evocate mai rapid decât amintirile neplăcute, traumatizante...

Muzica la locul de muncă și productivitatea

Obișnuiești să asculți radio sau un anumit playlist la locul de muncă? Muzica are puterea de a ne relaxa, de a...

Muzica și dansul, efecte pozitive demonstrate asupra demenței

Terapii inovatoare, precum terapia prin muzică, pot ajuta la reducerea simptomelor asociate menopauzei

Muzica ajută pacienții cu demență să păstreze o conexiune emoțională cu cei dragi

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Muzica și Sunetele binaurale chiar au vreun terapeutic pentru minte?

intră pe forum